Telefonul Vârstnicului, un ajutor pentru bătrâni

De aproape 8 ani, Fundația Regală Margareta, prin proiectul Telefonul Vârstnicului, răspunde nevoilor bătrânilor aflați în impas. Roxana Molocea, coordonator al activităților dedicate seniorilor, este implicată în proiect chiar de la debutul acestuia. Ea ne-a vorbit despre cele peste 85.000 de apeluri, cu peste 15.700 de apelanți unici, proveniți din toate colțurile țării, și ne-a mărturisit: „Seniorii m-au ajutat să realizez că bucuria vine din lucruri simple și mici, dintr-o vorbă bună, dintr-un zâmbet”.

Cum a început proiectul Telefonul Vârstnicului? Când și de ce a înființat Fundația Regală Margareta a României acest proiect?

Fundația Regală Margareta a României a dezvoltat proiectul Telefonul Vârstnicului ca răspuns la problema îmbătrânirii populației, fenomen în creștere atât la nivel mondial și european, cât și național. În septembrie 2015, Fundația Regală împreună cu GFK au realizat un studiu privind principalele nevoi ale vârst­nicilor din România. Pe lângă problemele financiare, a reieșit că vârstnicii au acces limitat la informații, iar 1 din 2 este afectat de singurătate.

Care sunt obiectivele acestui proiect?

Dincolo de „Alo“, o voce caldă și înțelegătoare oferă un răspuns și o vorbă bună persoanelor în vârstă care au nevoie de o informație practică sau, pur și simplu, vor să stea de vorbă cu cineva care îi ascultă. La numărul de telefon 0800.460.001, persoanele vârstnice primesc îndrumări și soluții de la echipa de asistenți sociali. Voluntarii special pregătiți ai fundației alină săptămânal singurătatea vârstnicilor, apelându-i constant și oferindu-le sprijinul moral de care au nevoie.

Cine sunt specialiștii care răspund la telefon? Cum îi ajută pe vârstnicii care sună?

La Telefonul Vârstnicului răspund trei asis­tenți sociali cu experiență în lucrul cu seniorii. La primul apel este efectuată o evaluare socială și, în funcție de nevoile seniorilor apelanți, sunt direcționați către institu­țiile competente locale sau incluși în unul din serviciile noastre specializate. Pentru partea de consiliere socială, asistenții sociali lucrează cu o bază de date ce conține peste 450 de instituții de stat sau private, care oferă servicii specifice pentru vârstnici. Pentru a veni în sprijinul vârstnicilor care se simt singuri, am dezvoltat Serviciul de reapelare săptămânală. Seniorii singuri sunt apelați săptămânal de către unul din asistenții sociali din echipă sau de unul dintre voluntarii special pregătiți. În martie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, a fost deschis serviciul de consiliere psihologică, funcțional și în prezent. Voluntarii noștri psihologi oferă şedinţe psihologice gratuite, prin telefon, vârst­nicilor care prezintă stări de anxietate sau depresie.

Cine poate suna la numărul gratuit 0800.460.001? Vorbiți-ne, vă rog, despre persoanele care pot să apeleze Telefonul Vârstnicului.

Telefonul Vârstnicului este singura linie telefonică națională, gratuită și confidențială destinată vârstnicilor din România. La numărul 0800.460.001 pot suna - de luni până vineri între orele 8:00 şi 20:00 și sâmbăta, între orele 8:00 şi 16:00 - vârstnici peste 65 de ani care au nevoie de informare și consiliere socială, dar și dacă se simt singuri din cauza izolării sociale. De asemenea, ne pot apela aparținători, membri ai familiei, vecini, cunoș­tințe care au nevoie de soluții la problemele cu care se confruntă vârst­nicii din jurul lor.

Dacă ar fi să faceți un succint bilanț, câte persoane au apelat Telefonul Vârstnicului și câte convorbiri au avut loc în cei aproape 8 ani de funcționare?

Din luna octombrie 2015, de când a fost lansată linia Telefonul Vârstnicului și până în prezent, s-au înregistrat mai bine de 85.000 de apeluri, cu peste 15.700 de apelanți unici, proveniți din toate colțurile țării.

Care sunt principalele nevoi cu care se confruntă persoanele de vârstă înaintată care vă apelează și ce soluții propune serviciul social Telefonul Vârstnicului?

Analizând informațiile declarate ale vârstnicilor care ne-au apelat, nevoile principale pot fi cuprinse în cinci mari categorii: informații utile, îngrijire și sprijin practic, sprijin emoțional, sprijin material și financiar, nevoia de a fi activ și participare socială.

Principala nevoie a apelanților noștri este cauzată de accesul limitat la informații din cauza fenomenelor sociale de izolare și discriminare a vârstnicilor, dar și de migrația familiilor tinere din ultimii ani. O altă cauză este incapacitatea vârstnicilor de a se informa prin mijloace moderne precum laptop, telefon mobil sau tabletă. Soluția o găsesc la Telefonul Vârst­nicului, care oferă informații publice, precum numere de contact, adrese sau alte informații cu caracter general.

Apelanții noștri au adresat solicitări punctuale în ceea ce privește nevoile lor și au primit îndrumare referitoare la cum pot obține: informații medicale, asistență medicală specializată, îngrijire personală sau sprijin la activități de menaj, supraveghere specializată, însoțirea la diferite activități, administrarea de medicamente, informații despre cămine pentru vârstnici și procedura de instituțio­nalizare.

Sentimentul de singurătate pe care îl mărturisesc vârstnicii, cauzat de absența unui partener de viață sau a unui interlocutor, se traduce adesea în dificultatea de a împărtăși lucrurile care îi preocupă, imposibilitatea de a povesti despre problemele cu care se confruntă și de aici apare tendința de izolare. Ca răspuns la problema singurătății, Telefonul Vârstnicului propune seniorilor serviciul de Reapelare săptămânală, care răspunde nevoii de socializare și comunicare emoțională, TeleClubul Seniorilor, unde vârst­nicii, printr-un sistem de teleconferință, au ocazia să socializeze și să discute cu alte persoane asemenea lor pe teme de interes comun, sau serviciul de consiliere psihologică prin telefon, inițiat în timpul pandemiei, unde seniorii care se confruntă cu stări de depresie sau anxietate pot intra în legătură cu unul dintre psihologii voluntari ai programului. De asemenea, sunt direcționați către organizații și asociații a căror activitate permite interacțiunea direct cu personalul de specialitate sau voluntari, sau către cluburi de seniori din comunitate, unde pot participa la activități creative și recreative.

Ca soluții pentru problema financiară și materială, vârstnicii sunt direcționați către cantine sociale și organizații care oferă regulat pachete cu alimente, mâncare caldă sau tichete sociale.

Mare parte din vârstnici devin inactivi după pensionare, își pierd rolul social sau ajung să se simtă inutili. Pentru cei care își doresc să rămână activi, Telefonul Vârstnicului propune ca alternative acțiuni de voluntariat în comunitate, participarea la activitățile organizate în cluburile de seniori și promovarea îmbătrânirii active (încurajarea să își dezvolte un hobby: croșetat, bricolaj, cusut goblenuri).

De când lucrați și coordonați acest serviciu? Vă rog să ne prezentați un caz care v-a impresionat în această perioadă.

La Telefonul Vârstnicului lucrez dinainte de lansare. Am lucrat 4 ani ca asistent social, răspunzând miilor de vârstnici din toată țara, iar în luna iulie se împlinesc 4 ani de când coordonez proiectul. La Telefonul Vârstnicului am cunoscut-o pe doamna Maria, de 82 de ani. Când a sunat prima dată, nu avea nici o activitate. Fiica dumneaei, singura persoană care îi menținea legătura cu comunitatea, plecase la muncă în străinătate. Dintr-odată s-a trezit singură, neputincioasă, neștiind cui să se adreseze. A aflat de Telefonul Vârstnicului, a sunat, iar în urma discuției cu specialiștii noștri din domeniul social doamna Maria a fost inclusă în programul de reapelare săptămânală. De asemenea, a fost direcționată către clubul de seniori din comunitatea ei, unde participă la activități creative și recreative, iar de două ori pe săptămână merge la cursul de gimnastică. Recent, ne-a comunicat că ar fi vrut să se mai înscrie și la alte activități, însă medicul a sfătuit-o să se odihnească mai mult.

Cine sunt voluntarii care se implică în cadrul programului și cum decurge activitatea lor?

Voluntarii de la Telefonul Vârstnicului sunt persoane de vârste diferite, cu diferite profesii, pe care îi leagă empatia față de vârstnici. Pentru a fi voluntar în cadrul proiectului, trebuie să fii din București și să ai la dispoziție o oră sau două pe săptămână să vii la sediul nostru pentru a sta de vorbă cu bunici singuri, care au nevoie de o vorbă bună. Oferim training de specialitate și supervizare continuă.

Desfășurați și activități moderne. Ce presupune TeleClubul Seniorilor?

În septembrie 2017 am lansat un serviciu complementar Serviciului de reapelare săptămânală, respectiv TeleClubul Seniorilor. Acesta reprezintă o soluție pentru vârstnicii care nu se pot deplasa sau care nu au acces la un club de seniori. Astfel, pot socializa și discuta cu alte persoane, asemenea lor, pe teme de interes comun. Cinci vârstnici din programul nostru de reapelare săptămânală participă la o audio-întâlnire și discută pe o temă de interes aleasă anterior împreună cu ei. Iar discuția este moderată de către un asistent social.

Cum se poate implica o persoană care dorește să ajute persoanele de vârstă îna­intată?

Seniorii care nu mai au pe nimeni, pentru care timpul nu mai este un aliat, pentru care izolarea, tristețea ori anxietatea sunt trăiri de zi cu zi, au nevoie de sprijinul fiecăruia dintre noi. Puteți fi alături de eforturile Fundației Regale Margareta a României de a susține nevoile urgente ale vârst­nicilor printr-o donație lunară sau unică pe www.frmr.ro/donationline sau o donație de 2 euro lunar, printr-un un SMS la 8844 cu textul SINGUR. De asemenea, până în 25 mai, completarea Formularului 230 și redirecționarea, în mod gratuit, a 3,5% din impozitul pe venit - https://www.frmr.ro/campania-35/ - pot schimba viața unui vârstnic care trăiește cu povara singurătății și a bătrâ­neții în același timp.

Și, nu în ultimul rând, fiți atenți în jurul vostru. Dacă auziți de vârstnici afectați de pierderea celor dragi, de neputință, de singurătatea care îi omoară, care așteaptă zile în șir ca telefonul să sune pentru a auzi o voce, ajutați-i, spunându-le să apeleze la numărul gratuit 0800.460.001. La un telefon distanță, o voce caldă le răspunde cu suflet și pot găsi soluții la problemele cu care se confruntă. Mai multe detalii pe www.telefonulvarstnicului.ro .

Ce ați învățat din activitățile dedicate seniorilor? Cu ce v-ați „îmbogățit”?

Am învățat să mă bucur mai mult, să pre­țuiesc ce am. Seniorii m-au ajutat să realizez că bucuria vine din lucruri simple și mici, dintr-o vorbă bună, dintr-un zâmbet.

Cu ce parteneri colaborați? Cum vă susțin aceștia?

Serviciul este susținut exclusiv din donații și sponsorizări, pentru care suntem extrem de recunoscători. Ajutorul pe care îl putem acorda seniorilor este în directă legătură cu nivelul sponsorizărilor și donațiilor. De la găsirea resurselor și soluțiilor pentru problemele lor, facilitând accesul către serviciile de care au urgentă nevoie, la alinarea sin­gurătății prin serviciile de ascultare și socializare create, la oferirea de consiliere psihologică și sprijin emoțional seniorilor cu depresie sau anxietate ori la încurajarea de a redeveni activi social prin oferirea de soluții, precum activități intergeneraționale - înscri­ere ca voluntari în sprijinul copiilor la centrele sociale de tip after-school, ori acti­vități recreative, culturale, sociale sau în cluburi de seniori.

De asemenea, serviciul social Telefonul Vârst­nicului nu ar funcționa dacă nu am avea alături parteneri media care să mediatizeze proiectul pe tot parcursul anului, astfel încât tot mai mulți seniori, din toate colțurile țării, să afle de numărul 0800.460.001 și să ne poată apela.

Care sunt planurile de dezvoltare pentru serviciul social Telefonul Vârstnicului?

Ne dorim ca tot mai mulți seniori din România să afle despre Telefonul Vârstnicului. Să știe că nu sunt singuri, că problemele le pot fi ascultate la celălalt capăt al firului. Iar aici vor găsi o vorbă bună, li se vor oferi informa­ții utile din comunitatea de unde sună și vor găsi soluții pentru alinarea singurătății. De asemenea, dorim să promovăm și conceptul de îmbătrânire activă și să încurajăm seniorii să fie activi și la vârsta a treia, să nu își piardă rolul social, să participe la activități intergenera­ționale și să se adapteze prezentului.