„Martirii”, un album excepţional realizat de Elena Murariu

În ajunul Înălțării Domnului și a Zilei Eroilor am participat la lansarea albumului „Martirii”, realizat de doamna Elena Murariu, care a avut loc la Librăria Bizantină din Bucureşti, și la care au luat cuvântul, alături de pictorița iconar, domnul Theodor Baconski și părintele profesor Gheorghe Holbea. Participanţii au putut admira şi câteva icoane ale artistei pe tema respectivă. Albumul cuprinde chipuri inedite de martiri ai neamului, rugători la cer pentru țara noastră și întreaga lume. De data aceasta imaginea este cea care ne îndeamnă să mai recitim o dată viețile sfinților pe care credem că îi cunoaștem sau să descoperim viețile celor pe care nu i-am cunoscut până acum.

Grija pentru a reprezenta fiecare martir cu chipul său și trăsăturile caracteristice o simțim în fiecare imagine, așa cum simțim că aceștia prind viață sub ochii noștri. Accentul pus pe detalii aparent nesemnificative din viața lor, dar ele însele izvor de sfințenie, surprinse cu multă delicatețe, iarăși ne îndeamnă la o cercetare mai profundă, descoperind noi amănunte și posi­bilități de interpretare a vieţilor martirice pe care, iată, acest album îi aduce mai aproape de noi. 

Martiriul Sfântului Mucenic Oprea Miclăuş ascunde şi chinul soţiei sale, Stanca, care vreme de 32 de ani l-a așteptat cu răbdare și rugăciune, solicitând în memorii adresate Curții de la Viena eliberarea lui, împărtășindu-se de sfințenia și de mucenicia soțului său. Asocierea martiriului Sfinților Brâncoveni cu jertfa lui Avraam este inedită, surprinzând totodată prin firescul ei. Este atât de evidentă încât prima reacție a fost „Cum de nu m-am gândit?” 

Din faldurile hainei Sfântului Mucenic Ștefan, fiul Sfântului Constantin Brâncoveanu, răsare un chip de copi­liță, cu inocența copilăriei zugrăvită pe chip, în rugăciune în vremuri de mare restriște pentru familie şi Țara Românească, este vorba de fiica sa, Măriuța. Pare absolut firesc ca ea să se afle acolo și să se roage pentru tatăl său, iar noi, la rândul nostru, să ne rugăm tatălui său ca să mijlocească pentru noi. 

O veste pe care am primit-o cu bucurie este că avem și noi un sfânt reprezentat călare - Sfântul Atanasie Todoran din Bichigiu, ce poate sta alături de Sfinţii Mari Mucenici Gheorghe şi Mina. 

În viziunea Elenei Murariu, chinurile îndurate de cei pe care generic îi numim „sfinții închisorilor comuniste” sunt întruchipate de un monstru marin, asemănător celui pe care îl găsim reprezentat în scena Judecății de Apoi. Hristos, cu multă compasiune, se apleacă spre aceștia binecuvântându-i și întărindu-i. Această apropiere a lui Hristos Atotmilostivul de cei care L-au mărturisit şi I s-au asemănat în chinuri este menită să ne întărească, așa cum i-a întărit pe ei, iar dragostea și grija întipărite pe chipul Său și reprezentate cu atâta măiestrie miniaturală de pictoriţa iconar sunt dragostea și grija cu care îmbrățișează toți credincioșii neamului nostru. 

Albumul se deschide cu imaginea Sfântului Mucenic Iuliu Veteranul și cu cea a Sfântului Mucenic Isihie de la Durostorum, aflați în închisoare, și se încheie cu imaginea unui sfânt necunoscut din perioada comunistă, aflat tot în închisoare, care, urmând calea lui Hristos, ne cere să nu îi răzbunăm, cu alte cuvinte: „Părinte, iartă-le lor, căci nu știu ce fac!” Închisoarea-metaforă, punte peste timp, este menită să ne arate legătura de dragoste și jertfă dintre mucenicii primelor veacuri creștine și cei din vremurile noastre. Acest pământ nu a încetat nicicând să nască mucenici, a existat de-a lungul secolelor, așa cum putem vedea în paginile acestui album, o continuitate jertfelnică, sfințitoare a pământului țării. Să nu ne lăsăm înșelați de reprezentarea închisorii, care ascunde chinurile și mucenicia lor, chiar dacă trupul de țărână al acestor mucenici se află în spatele zăbrelelor, sufletul lor se înalță liber către Dumnezeu împreună cu serafimii sugerați în chip atât de fin de Elena Murariu în cele patru colțuri ale carcerei care îl cuprinde pe acel sfânt necunoscut din perioada comunistă. Era să scriu acel „nefericit” sfânt necunoscut, așa cum avem tendința adesea să gândim din perspectiva noastră lumească, dar corect este să spunem „fericit”, căci el adevărata libertate în duh și-a dobândit-o odată cu asemănarea cu Hristos prin însăși mucenicia sa. 

Coperta albumului este împodobită cu numele celor care au pierit în 1989 pentru ca noi să ne putem întâlni astăzi și discuta liber despre Martirii neamului românesc, să le putem face un parastas binemeritat în bisericile noastre împodobite cu chipuri de martiri din toate timpurile. Artista, cu multă răbdare și jertfelnicie, într-un act de cinstire și prețuire, a notat aceste nume de pe crucile de mormânt din cimitire, recuperând pentru noi memoria eroilor pierduți într-o încercare de a ne reda demnitatea și verticalitatea în fața istoriei.
Este al doilea proiect al doamnei Elena Murariu care prinde viaţă anul acesta, după expoziţia „Brazii”, dedicat acestor eroi. La treizeci de ani de la evenimente, evocările pictoriţei ne amintesc de jertfa celor prea puțin cunoscuți, chemându-ne să nu lăsăm să se aștearnă praful uitării. Prin intermediul creației doamnei Elena Murariu mai parcurgem un pas spre a-i transforma pe martirii din toate vremurile în prietenii și interlocutorii noștri de zi cu zi. 

Proiectul este unul temerar, dar de care era nevoie în lumea de astăzi și în iconografia noastră pentru că ei înșiși sunt pentru cei care îi descoperă o sursă inepuizabilă și un izvor viu de sfințenie, de putere și de dragoste într-o lume secătuită parcă de acestea.