Revista presei

Știri pe surse anunță că Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Ardealului a decis ridicarea a cinci schituri transilvănene la rangul de mănăstire și înfiinţarea unui aşezământ monahal la Şmig, județul Sibiu. Schitul „Hristos Pantocrator”-Alba Iulia devine mănăstirea ortodoxă „Hristos Pantocrator”-Alba Iulia, Schitul „Sfântul Ioan Botezătorul”-Livezile devine mănăstirea ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul”-Livezile, Schitul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”-Subpiatră devine mănăstirea ortodoxă „Sfânta Cuvioasă Parascheva”-Subpiatră, Schitul „Înălțarea Sfintei Cruci”-Aiud devine mănăstirea ortodoxă „Înălțarea Sfintei Cruci”-Aiud, Schitul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” și „Sfântul Maxim Mărturisitorul” din Ohaba devine Mănăstirea „Intrarea în biserică a Maicii Domnului” și „Sfântul Maxim Mărturisitorul” din Ohaba. Totodată, în localitatea Șmig a fost înființată Mănăstirea „Sfântul Gherasim”.

Playtech publică un documentar despre aparițiile Fecioarei Maria, începând cu anul 353. „În 9 decembrie 1531, pe un deal de lângă Mexico City, Fecioara Maria s-a arătat unui indian aztec convertit la creștinism. În 11 februarie 1858 au avut loc binecunoscutele apariții de la Lourdes, o mică localitate franceză de la poalele Munţilor Pirinei, devenită loc de pelerinaj, unde vin anual circa 5 milioane de credincioşi. Zona s-a dezvoltat, fiind construite peste 30 de hoteluri, un aeroport şi o bazilică subterană cu 20.000 de locuri, plus un birou medical care a confirmat peste 1.200 de vindecări miraculoase, dintre care Biserica a recunoscut doar 70. Au urmat multe alte apariții ale Sfintei Fecioare, în diferite părți ale lumii.”

Publika.md semnalează apariția volumului „Manifest pentru Unire. Un antidot pentru neomarxism și progresism” al istoricului Ion Mischevca. Lucrarea a fost lansată la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău. Autorul abordează subiecte precum femeia și familia, tradițiile și națiunea, credința și Biserica, demontând tezele stângii privind egalitarismul, globalismul, moldovenismul și anticreștinismul. „În primul rând îi apreciez curajul, pentru că a spune nişte adevăruri care nu se înscriu cumva în tendinţele vremii este ceva de salutat. Este un istoric tânăr care pune un nou mod de abordare a unor problematici”, a spus jurnalistul Nicolae Federiuc. În 2018, Mischevca şi-a lansat prima carte, „Cine suntem? Eseu istoric la 100 de ani de la Marea Unire”.