Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Fara categorie HomePage Implicarea tinerilor în viața Parohiei Grădiștea

Implicarea tinerilor în viața Parohiei Grădiștea

Un articol de: Dumitru Manolache - 23 Mar, 2018

Mersul la biserică este sărbătoare, de aceea rolul preoților este acela de a o face accesibilă tuturor credincioșilor. Strădanie deloc ușoară astăzi, într-o societate asaltată de atâtea încercări și ispite. În Biserică, omul se înalță până la starea deplinătății sale, adică devine ființă spirituală. Iată de ce slujirea preotului include, cu prioritate, atragerea și educarea tinerilor, îngrijirea și cultivarea tuturor dimen­siunilor ce caracterizează persoana umană. Lucrare pe care am întâlnit-o și în Parohia Grădiștea-Măxineni din județul Ilfov.

Viața micii Parohii Grădiștea-Măxineni, din Protopopiatul Ilfov Nord, Ar­hiepiscopia Bucureștilor, gravitează în jurul bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Despre aceasta se spune că, într-o formă de început, ar fi existat încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân (1386- 1418), pentru ca în timp să ajungă la chipul de acum și să se afle ridicată pe una dintre pro­prie­tățile boierilor din celebra familie Greceanu. Astăzi, comu­nita­tea parohială numără doar circa 280 de familii, iar marea ei dificultate este rata scăzută a natalității.

Colecte pentru bătrâni

„Principala problemă pe care o avem în parohie este rata mare a mortalității populației, comparativ cu natalitatea, care este din ce în ce mai scăzută. Dacă în 2010 erau peste 300 de familii, acum sunt doar 280. Din păcate, anual avem în jur de 40 de înmormântări. În parohia noastră trăiește și o importantă comunitate veche de rromi”, spune părintele paroh Alexandru Popescu.

Cu toate acestea, parohia dispune de un număr de copii și adolescenți care, prin munca intensă și chibzuită a părintelui paroh, au devenit o prezență activă în Biserică, dispusă să participe la viața ei, să se dezvolte spiritual și, lucru cel mai important, să rămână în comuniune cu ea. Chiar și în situația în care, odată cu vârs­ta, sunt determinați să plece la studii în orașele din apropiere.

„Rolul nostru, al preoților, este acela de a face accesibilă Biserica credincioșilor și de a-i îndemna pe aceștia să participe la viața ei. De aceea, am încercat, încurajat și de șansa de a preda religia în localitate, să-i apropii pe copii nu numai de această disciplină, ci și de Biserică, într-un mod practic. Așa au luat naștere anumite tradiții care nu existau în zonă, în sensul că, începând din 2010, avem o implicare voluntară a tinerilor în activitățile filantropice pe care le desfășurăm. Mai întâi, prin efortul lor, au fost procurate, fie din donații proprii, fie din colectele pe care le-au făcut, obiectele de cult de care aveam nevoie. Apoi, am început să diversificăm și să sporim numărul de activități, să ne organizăm, să facem alt fel de colecte, în special în posturile mari, pentru bătrânii din comunitate, pe care îi vizităm în mod regulat. Am identificat, totodată, tinerele familii din parohie care au probleme și pe care încercăm, împreună cu voluntarii noștri, să le ajutăm. În acest sens, la începutul acestui an, ne-au vizitat și voluntarii de la Paraclisul „Catedralei Mântuirii Neamului”, cu care am mers împreună la aceste familii defavorizate, cu mulți copii, cărora le-am oferit ajutoare”, continuă părintele Alexandru Popescu.

Activități culturale

Slujirea părintelui paroh în această direcție s-a diversificat însumând și alte forme de atragere a tinerilor la viața comu­nității și, prin aceasta, și la cea comunională.

Așa se face că părintele a început să organizeze și să desfă­șoare în cadrul Bisericii, dar și în afara ei, concursuri de șah, „prin care încercăm să-i unim pe tineri, să le dezvoltăm spiritul competitiv. Iar prin desfășurarea lor sub patronajul Bisericii, să le transmitem corectitudinea și spiritul de solidaritate umană, lucruri care le vor folosi cu sigu­ranță în viață”, ne mărturisește acesta.

În calitate de coordonator al Cercului pastoral Moara Vlăsiei, lunar, părintele Alexandru Popescu se întâlnește, prin rotație, cu preoții protopopiatului în bisericile parohiilor unde aceștia slujesc și unde desfășoară diferite activități.

„Am ajuns, în acest sens, la a treia ediție a Concursului «Rime spre cer». Preoții din parohie vin la concurs cu un număr de par­ti­cipanți, care se organizează dinainte prin parteneriate cu școlile din localitățile de reședință, concurs în cadrul căruia profesorii de limba română participă la cercurile noastre pastorale, iar tinerii primesc anumite teme, cum este cea a Marii Unirii, spre exemplu, pe seama căreia, pornind de la anumite cuvinte indicate de juriu, trebuie să compună versuri pe tema respectivă. Organizăm asemenea acțiuni și ca alternativă creștin-culturală la diferitele obiceiuri străine care ne-au invadat viața, de tipul, Valentine’s Day. Din asemenea acțiuni avem fiecare ceva de dobândit: tinerii participanți primesc premii pentru rezultatele obținute, iar noi, credincioși și preoți, relaționăm și întărim legăturile dintre Biserică și eno­riași. La asemenea concursuri participă în jur de 15-20 de tineri. Pe de altă parte, activitățile de genul acesta își găsesc corespondentul în notele bune la învăță­tură obținute de elevi, precum și în atitudinea socială mult îndreptată față de semeni”, ne mai spune părintele Popescu.

Întărirea legăturilor de comuniune

Cea mai gravă problemă cu care s-a confruntat părintele atunci când a venit în parohie a fost aceea că tinerii care pleacă din localitate la liceu își schimbă foarte mult comportamentul. În primul rând, în sensul diminuării atenției față de propriile responsabilități, față de sine, față de familie și de cei din jur. Devin tot mai atrași de mirajul vieții libertine, astfel că se îndepărtează sau rup legătura cu Biserica. Pe aceștia, părintele încearcă, prin activitățile pe care le organizează în parohie, să-i readucă în Biserică să participe la Sfânta Liturghie și să reînnoade legăturile și prieteniile abandonate odată cu plecarea lor la oraș.

„Printre altele, avem și un grup de colindători. Dacă inițial erau doar copii de la clasele V-VIII, cu care mergeam să colindăm eno­riașii, acum îi luăm și pe liceeni. În felul acesta întărim legătura comunională cu aproape toți membrii comunității. De aceea, pentru tot ceea ce fac, am o mare satisfacție: bucuria spirituală pe care o dobândesc, mulțumit că, atunci când ajung acasă, constat că am făcut ceva bun în această lume încărcată și agitată. Sentimentul împlinirii că dăruiesc ceva. Lucru cu care ne întâlnim ceva mai rar astăzi, dar pe care cu atât mai mult trebuie să-l prețuim”, mărturisește părintele Alexandru Popescu.