13 ani de la trecerea la Domnul a Preasfinţitului Părinte Gherasim Putneanul

Duminică, 3 decembrie 2017, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a slujit Sfânta Liturghie la mănăstirea de maici Cămârzani. La final, ierarhul, împreună cu soborul de preoţi, a slujit slujba Parastasului pentru Preasfinţitul Părinte Gherasim Putneanul, ctitorul mănăstirii, de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc mâine, 6 decembrie, 13 ani.

Sfânta Liturghie, săvârşită în sobor arhieresc în biserica mare a mănăstirii, a reunit un număr mare de credincioşi din comună, precum şi închinători din ţară pentru care Mănăstirea Cămârzani e loc de suflet. Răspunsurile liturgice au fost date de corul mănăstirii.

La finalul Liturghiei, ierarhul, împreună cu soborul de preoţi, a slujit slujba Parastasului pentru Preasfinţitul Părinte Gherasim Putneanul, ctitorul mănăstirii, de la a cărui trecere la Domnul se împlinesc mâine 13 ani.

„Cel dintâi simţ al omului primit la naştere de la Dumnezeu este cel al văzului. Simţul vederii este cel care desăvârşeşte cunoaşterea noastră. Iată ce înseamnă această minune pe care Dumnezeu a făcut-o cu orbul despre care am auzit citindu-se în Evanghelia acestei zile. Striga acest orb cu toate puterile lui trupeşti şi sufleteşti şi cu toată credinţa lui, nădăjduind că Dumnezeu, Mântuitorul lumii, îl va milui şi îi va da simţul vederii. Şi Domnul i-a dăruit ceea ce a cerut, pentru credinţa lui. «Credinţa ta te-a mântuit», au fost vorbele Mântuitorului“, a spus ierarhul în cuvântul de învăţătură.

Mănăstirea Cămârzani este situată în comuna Vadu Moldovei, la 7 km distanţă de Fălticeni. Prezenţa sa istorică începe în 1863, când boierul Morţun ridică o biserică de mir în conacul său, cu hramul „Sf. M. Mucenic Gheorghe“, hramul istoric al mănăstirii. Vremurile tulburi o transformă în schit şi abia în anul 1992 Preasfinţitul Părinte Gherasim Putneanul redeschide fostul schit ca mănăstire de maici. În 2000, tot sub directa lui îndrumare, începe construcţia bisericii noi, din cărămidă, urmând canoanele stilului tradiţional moldovenesc, şi care va primi drept zi de prăznuire sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului. Ca arhitectură, aşezământul monahal este impresionant, cuprinzând biserica mare, clopotniţa, lumânărarul, două paraclise, stăreţia, corpul de chilii, casa pentru pelerini, muzeul şi o serie de ateliere în care măicuţele îmbină rugăciunea cu munca. În prezent, se lucrează la pictura interioară a bisericii mari şi la finalizarea corpului de chilii cu trapeză pentru pelerini. Stareţa Mănăstirii Cămârzani este stavrofora Maria Deac.