„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Arhimandritul Emilian Panait, condus pe drumul veşniciei
Duhovnicul Mănăstirii Ciolpani, arhimandritul Emilian Panait, a fost înmormântat miercuri, 5 iunie 2019. Alături de fiii duhovniceşti şi pelerinii din mai multe părţi ale ţării, pentru odihna sufletului marelui părinte s-a rugat şi IPS Părinte Arhiepiscop Ioachim, care a oficiat slujba Înmormântării.
La Mănăstirea Ciolpani din judeţul Bacău s-a săvârşit miercuri, 5 iunie 2019, Înmormântarea pentru vrednicul de pomenire arhimandrit Emilian Panait. Slujba a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, alături de un sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa unui număr mare de pelerini veniţi din mai multe părţi ale ţării. Aceasta a fost precedată de Sfânta Liturghie, slujită de arhimandritul Pimen Costea, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. După citirea rugăciunilor de dezlegare de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, stavrofora Lucia Chirvase, stareţa Mănăstirii Ciolpani, a rostit un emoţionant cuvânt de recunoştinţă faţă de părintele care „a ctitorit această lavră şi a născut la viaţă spirituală atâtea suflete însetate de mântuire“. La rândul său, Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim a rememorat fragmente din întâlnirile avute cu părintele Emilian în cei cincizeci de ani de când l-a cunoscut pentru prima dată, la Mănăstirea Sihăstria, adresând totodată cuvânt de mângâiere inimilor îndurerate ale ucenicilor prezenţi şi zugrăvind chipul marelui duhovnic. După cuvântul rostit de Înaltpreasfinţia Sa, ucenicii au purtat pe umeri sicriul cu trupul neînsufleţit al duhovnicului, urmaţi de soborul preoţilor şi al maicilor, precum şi de mulţimea de credincioşi. S-a înconjurat Biserica „Sfântul Emilian de la Durostor“ şi biserica veche de lemn închinată Sfântului Nicolae, în care părintele Emilian s-a rugat de-a lungul vieţii, apoi a fost aşezat în mormânt. După cum se arată pe site-ul Eparhiei Romanului şi Bacăului, în glasul cântărilor pascale şi al clopotelor sfintei mănăstiri, ucenicii s-au despărţit vremelnic de părintele lor, purtând în suflet amintirea sa pilduitoare.