Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt, sărbătorit la Putna

Pomenirea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt pe 2 iulie a adus la Mănăstirea Putna mii de credincioşi din ţară şi din străinătate, majoritatea purtând cu drag frumoasele costume populare din Bucovina. Obştea de părinţi ai Putnei, împreună cu toţi închinătorii, au primit în mijlocul lor un sobor impresionant de ierarhi, veniţi să-l omagieze prin Sfânta Liturghie pe voievodul creştin de la a cărui naştere în cer s-au împlinit 511 ani.

Cei şase ierarhi prezenţi la hramul Putnei - IPS Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Calinic, Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului, IPS Irineu, Episcop de Orsk şi Gai (Federaţia Rusă), Preasfinţitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, şi Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord - au slujit Sfânta Liturghie pe o scenă ridicată special în curtea mănăstirii, împodobită cu cetină, flori şi icoane. Răspunsurile la strană au fost date de corul mănăstirii şi de studenţi teologi.

Cei peste 3.000 de credincioşi, unii veniţi din Bucovina de Nord şi din Basarabia, au păşit cu evlavie şi nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineţii, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credinţă Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Cei mai mulţi au trecut mai întâi pe la mormântul Sfântului, şi-au aplecat genunchii cu smerenie şi au spus o rugăciune, apoi au participat la Sfânta Liturghie oficiată în curtea mănăstirii. La sărbătorirea Sfântului Voievod Ştefan au participat, ca invitaţi de onoare, delegaţii străine de preoţi, stareţi şi stareţe din mănăstirile bucovinene, oficialităţi judeţene şi militare. În cadrul serviciului religios au avut loc şi două hirotonii - una în preot şi alta în diacon.

„Să scoatem costumele din lăzile vechi, să avem grijă să nu slăbim credinţa, mamele să le pună pruncilor nume de Ştefan”

În cuvântul de învăţătură, IPS Calinic i-a îndemnat pe pelerini să poarte cât mai des costumul popular, „un veşmânt care se potriveşte românului”: „În urmă cu 50 de ani, am intrat în curtea mănăstirii Putna, de hramul Adormirii Maicii Domnului, şi când am văzut toată lumea din curte îmbrăcată în costume populare moldoveneşti, am crezut că mă aflu într-o seră cu flori. Niciodată, la nicio mănăstire, nu am văzut atâta lume îmbrăcată în costume populare ca atunci. Erau ca îngerii lui Dumnezeu. Să ne întoarcem la vestimentaţia pe care au purtat-o strămoşii. Să scoatem costumele din lăzile vechi, să avem grijă să nu slăbim credinţa, mamele să le pună pruncilor nume de Ştefan, iar, la final, să-l rugăm pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare să ne fie ocrotitor, să-l rugăm să nu ne părăsească, să nu se uite aspru la noi”.

Măreţia zilei de sărbătoare a fost încununată prin depunerea de coroane de flori la mormântul Binecredinciosului Voievod Ştefan, atât din partea oficialităţilor locale şi judeţene, cât şi din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, Jandarmeriei, Serviciului Poliţiei de Frontieră, Centrului Militar. Intonarea Imnului de Stat al României, defilarea Gărzii de Onoare în acordurile de muzică patriotică, ce a fost interpretată de Fanfara Primăriei Suceava, au fost momente care au emoţionat, fiind răsplătite cu ropote de aplauze de întreaga asistenţă.

La finalul Sfintei Liturghii, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, le-a mulţumit arhiereilor şi invitaţilor veniţi din ţară, dar şi de peste hotare, oficialităţilor, pentru participarea la evenimentul de la Putna, precum şi tuturor celor care „îl simt pe Ştefan cel Mare în mijlocul lor”. O parte dintre credincioşi a luat parte şi la agapa frăţească oferită de obştea mănăstirii.