Conferinţa „Diaspora - Educaţie şi formare. AmbasaDOR de Bucovina” a ajuns la Putna

Miercuri, 24 iulie, participanţii la Conferinţa educaţională „Diaspora - Educaţie şi formare. AmbasaDOR de Bucovina” au ajuns la Mănăstirea Putna.

Conferinţa a fost organizată de Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” din Suceava şi a reunit profesori români din ţară, Basarabia - Republica Moldova, nordul Bucovinei - Ucraina şi diaspora - Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Canada, Luxemburg, Belgia, Norvegia, Elveţia, Spania, Grecia, coordonatoare fiind profesoara Otilia Clipa.

În zilele de luni şi marţi, la Suceava s-au desfăşurat ateliere pe teme privind educaţia cu profesori din judeţele Suceava, Iaşi, Neamţ, iar miercuri participanţii s-au deplasat la Mănăstirea Putna. După vizitarea bisericii voievodale, prima ctitorie şi necropola Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, cei prezenţi şi-au îndreptat paşii spre mormântul acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta, aflat în cimitirul mănăstirii.

Apoi, în Casa Domnească au avut loc mai multe întâlniri de suflet ale profesorilor. Prima a fost cu doamna profesor universitar Florica Diaconescu, unul dintre întemeietorii Facultăţii sucevene de Ştiinţe ale Educaţiei. Ea i-a îndemnat pe dascălii din ţară să creeze copiilor aflaţi la începutul drumului cunoaşterii o stare de spirit românească şi universală în acelaşi timp, să mijlocească între copii şi sufletele lor. Pe toţi dascălii de faţă i-a îndemnat să păstreze cu sfinţenie valorile moral-creştine care ne-au întemeiat ca oameni şi fără de care rădăcinile s-ar usca.

A urmat vizionarea unui interviu cu acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga - Maica Benedicta, realizat de Grigore Ilisei în cadrul TVR Iaşi. Cuvintele pline de experienţă ale marii profesoare au adus mai aproape de minţile şi sufletele profesorilor de azi chipul de lumină şi înţelepciune al unui profesor care a ştiut să se hrănească din învăţătura marilor dascăli ai României interbelice şi din comoara infinită a credinţei.

În continuare, membrii Grupului vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” din Vicovu de Sus au susţinut un recital. Poezii şi cântece, unele cunoscute, altele adaptate după lucrări cunoscute, iar altele compuse de profesorul de Religie Vasile Schipor, care îi coordonează, au umplu sufletele celor prezenţi de emoţia dragostei de neam şi ţară, de dorul după ţara natală - într-un moment în care tocmai s-a anunţat că 9,7 milioane de români sunt în afara României: 4,1 milioane în comunităţile istorice din jurul ţării, iar 5,6 milioane în diaspora.

La final, părintele stareţ al Mănăstirii Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic, a rostit un cuvânt despre frumuseţea, demnitatea şi responsabilitatea de a fi dascăl, îndemnându-i pe profesori să îi iubească pe elevii ale căror suflete le modelează.

Părintele stareţ a prezentat Colecţia „Destin bucovinean”, pe care mănăstirea o tipăreşte pentru a aduce şi a păstra în amintirea românilor de astăzi dramele prin care au trecut românii din nordul Bucovinei în urma ocupării de către Uniunea Sovietică. Primul volum al colecţiei a fost tipărit în Anul Centenar 2018: „Fântâna Albă - Golgota neamului”. El cuprinde mărturii despre masacrul a aproximativ 3.000 de români, pe 1 aprilie 1941, ucişi de sovietici pentru că voiau să treacă din nordul ocupat al Bucovinei în patria-mamă. Al doilea volum va fi tipărit în acest an: „Drama românilor din Regiunea Cernăuţi. Masacre, deportări, foamete în 1940-1941, 1944-1947”. Volumul trei va fi dedicat martiriului preoţilor şi bisericilor nord-bucovinene în perioada comunistă, volumul patru va vorbi despre drama bucovinenilor refugiaţi în ţară, iar volumul cinci va cuprinde mărturii despre deportările în Siberia şi Kazahstan.

Sandra Pralong, Consilier de Stat în Departamentul pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, a spus participanţilor: „Aici, mai mult decât oriunde, regăsim rădăcinile noastre, adânc înfipte în solul Putnei, nu doar pentru că aici este mormântul Sfântului Ştefan cel Mare, dar şi pentru că aici este un loc de rugăciune şi un loc de regăsire a frumuseţii sufleteşti şi a curajului de a fi români, oriunde am fi”. Adresându-se părintelui stareţ al mănăstirii, i-a mulţumit pentru faptul că le-a transmis „frumuseţea spiritului Sfântului Ştefan, dragostea lui de ţară şi cutezanţa sa”.

Însemnările din Cartea de impresii a mănăstirii arată intensitatea cu care unii participanţi au resimţit vizitarea mănăstirii, nu doar din punctul de vedere al interesului profesional, ci şi personal:

„Cu emoţia şi speranţa reîntâlnirii cu inima Moldovei şi a României, privind către un mâine în care toţi românii să fie împreună, în aceeaşi casă. Ne exprimăm bucuria şi recunoştinţa noastră, la capătul acestui lanţ al vieţii reînnodat prin suflarea şi nădejdea copiilor noştri care s-au reîntors acasă. Ne vom ruga pentru reîntregirea de neam şi suflet românesc! Prof. univ. dr. Alin Gavriliuc, Universitatea de Vest din Timişoara, strănepot al senatorului de Storojineţ din primul Parlament al României Mari, Gheorghe Lesan”.

„Cuvinte cu putere multă. Ne rămâne să zidim şi să înmulţim talanţii, ca prin fapte să arătăm credinţa noastră. Doamne ajută! Profesor Alina Balaţchi, Romanian Women in UK, NEPSIS Londra”.

De la Putna, participanţii au mers la Mănăstirea Moldoviţa, iar astăzi vor merge la Cernăuţi, Hotin şi în alte localităţi din nordul Bucovinei importante pentru românii care au trăit acolo şi care au lucrat pentru binele neamului românesc. Conferinţa se va încheia mâine, la Suceava, cu ultimele sesiuni de comunicări ştiinţifice.