„Rugăciunea îi face pe lucrătorii ei prieteni ai Crucii și părtași bucuriei și binecuvântării Învierii”

Ultima conferință susținută de binecunoscutul părinte arhimandrit Zaharia Zaharou la Iași - a patra - a avut loc aseară la Colegiul „Sfântul Nicolae”. Duhovnicul de la Mănăstirea ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, Marea Britanie, le-a vorbit studenților teologi ieșeni despre „Viaţa de rugăciune pentru cei care se pregătesc să devină preoţi”.

Membrii Colegiului „Sfântul Nicolae” din Iași s-au bucurat aseară de prezența în mijlocul lor a părintelui Zaharia Zaharou, fiu duhovnicesc al vrednicului de fericită pomenire Arhimandritul Sofronie Saharov (1896-1993), el însuşi ucenic al Sfântului Siluan Athonitul (1866-1938). Introducerea în tema întâlnirii a fost făcută de părintele arhimandrit Hrisostom Rădășanu, consilierul educațional al Arhiepiscopiei Iașilor: „Viața preotului este o viață de rugăciune. În vechime chiar, preoții și călugării, persoanele consacrate slujirii cultice, erau numiți simplu rugători. Acesta era specificul misiunii lor. De aceea, titlul întâlnirii din această seară este sub semnul rugăciunii; cum anume îi poate ajuta rugăciunea pe cei care se pregătesc pentru a deveni preoți. Rugăciunea, fiind percepută ca un lucru foarte obișnuit, rămâne de multe ori pe ultimul loc în preocupările zilnice. Există acest paradox: pe de o parte, suntem persoane dedicate rugăciunii, ne pregătim pentru o viață de rugăciune, în care să-i învățăm pe oameni în mod fundamental rugăciunea și, totuși, dacă suntem sinceri cu noi înșine și cu viața noastră înaintea lui Dumnezeu, descoperim că nu experimentăm așa cum ar trebui rugăciunea. Acesta a fost motivul întâlnirii cu părintele Zaharia Zaharou - dincolo de ceea ce citim, simțim sau auzim, e important și să interacționăm cu un om care lucrează rugăciunea”.

Referatul părintelui Zaharia Zaharou a fost citit în limba română de părintele arhimandrit Nichifor Horia, exarhul administrativ al mănăstirilor din Arhiepiscopia Iaşilor. „Chemarea Sfântului Nume al Domnului ne-a fost lăsată drept poruncă de Însuși Mântuitorul Hristos în ultimele ceasuri ale vieții Sale pământești: «Adevărat, adevărat zic vouă: Orice veți cere de la Tatăl în numele Meu, El vă va da. Până acum nu ați cerut nimic în numele Meu; cereți și veți primi, ca bucuria voastră să fie deplină». Acolo unde se împlinește porunca lui Hristos, acolo lucrează cu bucurie și Taina Crucii și Învierii Domnului. Cu alte cuvinte, rugăciunea îi face pe lucrătorii ei prieteni ai Crucii și părtași bucuriei și binecuvântării Învierii. Deoarece numele Domnului Iisus Hristos este nedespărțit de Persoana Sa Dumnezeiască, chemarea lui neîncetată cu credință, cu atenție și cu evlavie îi dă credinciosului putința să pătrundă în prezența mai presus de fire a lui Hristos”, s-a arătat în referatul părintelui Zaharia Zaharou.
În partea a doua a întâlnirii, invitatul a răspuns întrebărilor puse de membrii Colegiului.