„Zis-a Domnul: Precum a fost în zilele lui Noe, tot așa va fi și în zilele Fiului Omului: mâncau, beau, se însurau, se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie și a venit potopul și i-a nimicit
Conferinţă pastoral-misionară de toamnă în Protoieria Fălticeni
Marţi, 6 noiembrie 2018, a avut loc conferinţa preoţească de toamnă a clericilor din Protoieria Fălticeni. Întâlnirea a fost dedicată Anului omagial al unităţii de credinţă şi de neam şi Anului comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 şi a fost prezidată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, care a fost însoţit de către Preasfinţitul Părinte Damaschin, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, şi de pr. protoiereu Adrian Dulgheriu.
După rugăciunea de binecuvântare, a avut loc un recital al Grupului vocal instrumental „Dorul Şomuzului”, din comuna Hârtop, îndrumt de către prof. M. Lucian Todireanu, pr. Mihai Todireanu şi pr. Costan Ilie de la Parohia „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Grupul este format din 16 elevi de la şcoala gimnazială din Hârtop şi a luat naştere în anul 2017, în cadrul centrului de „After school” din localitate. Ei au interpretat cântece populare, patriotice şi au intonat poezii patriotice. La finalul recitalului, au fost felicitaţi şi binecuvântaţi de către Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen şi au primit daruri din partea Protoieriei Fălticeni.
Imediat după acest moment, pr. Silviu Maxim de la Parohia „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana” din Boroaia a prezentat referatul cu tematica propusă de Sfântul Sinod pentru Anul omagial 2018, intitulat „Unitatea de neam: ideal înfăptuit, nu utopie defectuoasă. Raportul dintre credinţă şi neam prin optica Bisericii”. Prezentarea a fost structurată pe mai multe capitole, după cum urmează: „Proclamarea Autocefaliei şi organizarea unitară a Bisericii”, „Obţinerea indepedenţei de stat”, „Casa Regală şi Biserica Ortodoxă Română”, „Declararea şi recunoaşterea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie”, „Schimbarea statutului şi a rolului României pe plan internaţional”.
„Acest eveniment în istoria poporului român a fost întocmit mereu sub aripa protectoare a Bisericii Ortodoxe care, prin atitudinea clericilor, a reuşit să adune laolaltă pe oile cele risipite din dorinţele meschine ale unor ideologi străini. Aşa cum a fost demonstrat în Ardeal, prin sângele martiric pentru păstrarea unităţii naţionale, dar mai ales a celei de credinţă, s-a grăit pătrunzător, răspicat şi pe înţelesul marilor puteri, afirmând că unitatea de credinţă şi de glie nu este doar o falsă utopie, ci ea este concretizarea eforturilor de veacuri de a fi autonomi, de a fi liberi, de a ne orândui teritoriul pe care l-am primit în dar de la strămoşi după voia şi după poruncile lui Dumnezeu. Avem obligaţia în anul Centenar de a reflecta mai mult ca, în definitiv, să ne cunoaştem pe noi înşine, să înlăturăm ignoranţa care ne este strecurată tacit şi, cu gândul la Dumnezeu, să promovăm tot ce avem mai de preţ pentru a fi de folos generaţiilor viitoare”, s-a arătat în referatul susţinut.
La final, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a prezentat câteva concluzii referitoare la modul cum s-a manifestat unitatea noastră de credinţă şi de neam şi a adus în discuţie importanţa canonizării Episcopului Dionisie Erhan, care a avut un „rol important în afirmarea identităţii româneşti şi în realizarea idealului de unitate naţională în perioada premergătoare momentului istoric de la 27 martie 1918. Deşi nu a avut studii înalte doctorale, el a fost hirotonit arhiereu pentru viaţa lui de sfinţenie şi pentru simţămintele lui patriotice. Acestea sunt valorile cu care ne vom prezenta în faţa lui Dumnezeu. Anul acesta închinat momentului de reîntregire a ţării, a României Mari, a României istorice, trebuie să ne facă să trăim mai intens aceste sentimente de unitate, de credinţă, de simţire şi de lucrare naţională”.
În încheiere, pr. protoiereu Adrian Dulgheriu a mulţumit Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen şi Preasfinţitului Părinte Damaschin pentru prezenţă şi pentru frumoasele cuvinte spre zidire sufletească, ca apoi să fie aduse la cunoştiinţa preoţilor aspecte privind viaţa administrativ-bisericească a parohiilor.