„Cunoaştere şi spiritualitate. Dimensiunea religioasă a omului în orizontul provocărilor contemporane“

În perioada 4-7 iunie 2016 a avut loc la Vatra Dornei seminarul internaţional „Cunoaştere şi spiritualitate. Dimensiunea religioasă a omului în orizontul provocărilor contemporane“, organizat de Facultatea de Teologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane“, Academia Română, filiala Iaşi, Centrul de Studii şi Dialog Interreligios şi Intercultural din Bucureşti şi Arhiepiscopia Tomisului.

Intenţia academică a acestui seminar a fost acela de a evalua din perspectivă teologică şi filosofică problematica „cunoaşterii“ lui Dumnezeu şi redefinirea autentică a „spiritualităţii“ pentru omul contemporan, care este asaltat de secularizare, desacralizare, consumerism, agnosticism şi ateism. Acest eveniment academic a permis o interacţiune dinamică între profesori şi cercetători din diferite medii cultural-filosofice şi religioase din ţară şi străinătate, în total fiind prezenţi 16 participanţi din 12 ţări: Jove Jim S. Aguas (Universitatea Santo Tomas, Filipine), Osman Bilen (Universitatea Dokuz Eylül, Turkey), Michel Hulin (Universitatea Paris - Sorbonne, Franţa), Halina Marlewicz (Universitatea Jagiellonian, Polonia), Victoria Lysenco (Institutul de Filosofie al Academiei Ruse de Ştiinţe, Rusia), Sarah Flavel (Universitatea Bath Spa, Anglia), Alexander Chirila (Universitatea Webster, Thailanda), Gholamreza Jafari (Universitatea Shahid Beheshti, Iran), Mohamed Ahmed Suleiman (Universitatea Beni Suef, Egipt), Grace Bosibori  Nyamongo (Universitatea din Nairobi, Kenya), Nizhnikov S. Anatolievich (Universitatea Peoplesâ Friendship, Rusia), Robert Luzar (Universitatea Bath Spa, Anglia), Abdo Ali Abdullah Albahesh (Centrul de Studii şi Cercetare in Sanaâa, Yemen), Rhochie Avelino E. Matienzo (Universitatea Santo Tomas, Filipine), Dan-Gabriel Sîmbotin (Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane“, Academia Română, filiala Iaşi) şi Ioan Dura (Facultatea de Teologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa).

În urma discuţiilor academice, s-a ajuns la concluzia că „în societatea globală există un risc de relativizare a valorilor identitare religioase. Dimensiunea religioasă este o coordonată esenţială a omului, indiferent cărei culturi religioase îi aparţine. Spiritualitatea este asumarea credinţei în exerciţiu practic şi contemplativ în relaţia cu Dumnezeu. Practic, intenţionalitatea şi angajamentul cunoaşterii lui Dumnezeu de către om îi configurează acestuia un anumit tip de a fi, care îi schimbă completamente registrul secular al vieţii cotidiene. Revalorizarea experienţei spirituale şi regăsirea identităţii umane în sfera religiei au fost referinţele cadru ale prezentărilor şi dezbaterilor academice. Deşi au fost prezenţi profesori de teologie şi filosofie din diferite religii şi sisteme filosofice, cu toţii am căzut de acord că este necesară o reaşezare în condiţia normalităţii cotidiene a societăţii desacralizante de azi a dimensiunii religioase a omului. Omul, în esenţa sa, este o fiinţă teo-logică, şi anularea acestei dimensiuni nu duce decât la un orizont haotic şi nedefinit în care condiţia umană este pervertită până la cele mai umilitoare şi aberante forme de instrumentalizare. Fără perspectiva Transcendentului, omul devine produsul unei societăţi de consum, care îl face victimă şi prizonier al unei interpretari individualiste, materialiste şi hedoniste a existenţei umane“, după cum a menţionat lect. univ. dr. Ioan Dura de la Facultatea de Teologie din Constanţa, organizatorul acestui seminar internaţional. Profesorul Jove Jim S. Aguas (Universitatea Santo Tomas, Filipine), membru în comitetul de organizare al acestui seminar, a declarat: „Omul contemporan este confruntat cu variate provocări, dintre care poate cea mai importantă de luat în seamă este secularizarea, care ignoră dimensiunea religioasă a omului. Din această cauză este nevoie de o redefinire a spiritualităţii. Discuţiile care au secondat comunicările ştiinţifice nu au fost un schimb abstract de idei pur academice, deoarece scopul final al întâlnirii a fost de a oferi o înţelegere mai concretă a dimensiunii religioase a omului“.

Nu în ultimul rând, acest seminar şi-a propus, prin vizitele făcute la mănăstirile din Bucovina (Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa) şi la diverse obiective turistice, o mai bună cunoaştere a spiritualităţii ortodoxe româneşti şi a valorilor tradiţionale culturale autohtone, prea puţin valorizate în plan academic internaţional.