Hramul Mănăstirii Humor, la împlinirea a 600 de ani de la punerea primei pietre de temelie

Sâmbătă, 15 august 2015, la împlinirea a 600 de ani de la punerea primei pietre de temelie la mănăstirea suceveană Humor, Sfânta Liturghie dedicată hramului a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, în sobor numeros de preoţi şi diaconi.

Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen a fost întâmpinat la Mănăstirea Humor cu Sfânta Evanghelie de soborul de preoţi şi cu pâine şi sare de către maică stareţă Parascheva Sorohan. Sfânta Liturghie, săvârşită în sobor arhieresc pe un podium special amenajat în incinta mănăstirii, a adunat credincioşi veniţi din satele comunei, dar şi din alte localităţi. Răspunsurile liturgice au fost date de un grup de tineri teologi. Curtea mănăstirii a fost însetată de închinătorii  veniţi să participe la dubla sărbătoare: prezenţa arhiereului şi a soborului ales la slujba de hram a sfântului locaş, precum şi împlinirea a 600 de ani de la punerea primei pietre de temelie a mănăstirii. La sfârşitul slujbei arhiereşti, IPS Părinte Pimen a ţinut un cuvânt de învăţătură despre Maica Domnului şi a citit rugăciunea de dezlegare.

Scurt istoric

Documentele vremii atestă faptul că la 13 aprilie 1415, domnitorul Alexandru cel Bun face danii către  Mănăstirea Humor. În primele decenii din secolul XVI, biserica mănăstirii se prăbuşeşte, iar logofătul Toader Bubuiog decide în 1530 ridicarea unei noi biserici de piatră, amplasată la 500 m de vechea vatră manăstirească. În anii 1960-1970, se fac importante lucrări de restaurare în aşezământul ortodox, dar adevărata lui perioadă de înflorire începe în iulie 1991, când IPS Părinte Pimen reactivează mănăstirea ca aşezământ de maici. În prezent, aici vieţuiesc douăzeci de monahii care, împreună cu stareţa lor, continuă şi înfloresc pilduitor tradiţia monahală specifică unei mănăstiri de talia şi valoarea internaţională a Humorului. (Tudorel Rusu)