Hramul Mănăstirii Vorona din judeţul Botoşani

Prinos de mulţumire au adus Maicii Domnului sute de credincioşi veniţi din întreg ţinutul Botoşaniului la hramul mănăstirii din pădurea Voronei. De sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, 8 septembrie 2019, pelerini din judeţul Botoşani şi nu numai s-au adunat în duh de rugăciune, la hramul Mănăstirii Vorona. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, dimpreună cu un impresionant sobor de preoţi şi diaconi.

Ca în fiecare an, devenind o tradiţie, sute de credincioşi din Botoşani şi din celelalte regiuni ale Moldovei, dar şi din zona Cernăuţi - Ucraina s-au rugat cu prilejul hramului Mănăstirii Vorona - „Naşterea Maicii Domnului”. Sfânta Liturghie a fost săvârşită de IPS Mitropolit Teofan, pe un platou special amenajat în curtea mănăstirii, dimpreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Din sobor au mai făcut parte părintele arhimandrit Ioan Harpa, exarh de Botoşani, dar şi stareţi, preoţi din împrejurimile aşezământului monahal.

După citirea Evangheliei, Părintele Mitropolit Teofan a afirmat că omul trebuie să urmeze două căi - familia şi cuvântul lui Dumnezeu: „În această sfântă zi, dedicată Naşterii Preasfintei Maicii Domnului, înţelegem din cuvântul Evangheliei de astăzi că în această dramatică şi tristă criză în care ne găsim, şi ca persoane, şi ca obşte, comunitate, pentru a o depăşi, ni se pun în faţă două lucruri: familia şi cuvântul lui Dumnezeu. «Căutaţi mai întâi acestea, şi celelalte se vor adăuga vouă», căci dacă omul are în viaţa sa o familie binecuvântată, şi ascultă, împlineşte cuvântul lui Dumnezeu, celelalte se adaugă lui. Se adaugă o viaţă materială mai bună, vom avea preoţi mai buni, dascăli mai buni, şi politicieni mai buni, şi o ţară mai curată, şi Biserică mai duhovnicească, toate aşezate pe acest dublu izvor de autenticitate, de frumuseţe şi adevăr: familia şi cuvântul lui Dumnezeu”.

Conform tradiţiei, pelerinii prezenţi la hramul Voronei s-au închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care a fost scoasă spre închinare în curtea aşezării monahale. De asemenea, spre finalul sfintelor slujbe a fost lansat albumul monografic „Vorona - împărătească lavră”, unde Grigore Ilisei, autorul volumului, a prezentat pe scurt câteva fragmente din albumul apărut la Editura mitropolitană Doxologia. Hramul Mănăstirii Vorona s-a încheiat cu o agapă, oferită credincioşilor prin grija stavroforei Teofana Scântei, stareţa Mănăstirii Vorona.

Scurt istoric

Denumirea mănăstirii vine de la pârâul Vorona, consemnat într-o carte domnească din 16 noiembrie 1433. La începutul secolului XVII, câţiva călugări au ridicat o bisericuţă din lemn cu hramul „Naşterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”. Peste un secol, familii de boieri moldoveni ca Liteanu, Jora, Panaite, Balş, Vârnav, Catargi, Basota, Miclescu, Beldiman, Cananau, Mavrocordat, Donici, Şuţu, Crupenschi, Holban, precum şi arhimandritul Rafail au contribuit la înflorirea Voronei, care a dobândit faimă în istoria monahismului şi Ortodoxiei. Au fost construite două mari biserici din zid şi una mai mică în cimitir, precum şi schitul din apropiere, numit Sihăstria Voronei, devenit după 1990 o mare mănăstire de sine stătătoare. Prin îndemnul şi stăruinţa Mitropolitului Pimen, cu ajutorul prefecţilor de Botoşani D. Vizanti şi P. Irimescu şi a călugărului Victor Cristescu, stareţ fiind arhimandritul Nifon Ioniţa, cele două mari biserici şi întreaga aşezare mănăstirească s-au îmbunătăţit şi refăcut, zidindu-se chilii noi şi refăcându-se cele vechi. Până în 1968 Vorona a fost mănăstire pentru călugări, iar din 1968 a devenit mănăstire pentru călugăriţe, în fruntea obştei fiind rânduită maica Teofana Scântei, călugăriţă la Mănăstirea Râşca.