Iaşul a fost declarat „Capitală Istorică a României”

Unirea Principatelor Române a fost marcată anul acesta la Iaşi printr-un program amplu, desfăşurat pe parcursul mai multor zile. Ieri, 24 ianuarie, Piaţa Unirii a fost locul de întâlnire pentru cei care au dorit să retrăiască momentul de acum 160 de ani. Oficialităţi centrale şi locale, oameni de cultură, reprezentanţi ai Bisericii, dar şi numeroşi ieşeni au fost prezenţi ieri la momentele desfăşurate în capitala Moldovei. Miercuri, cu o zi înaintea manifestărilor oficiale organizate în municipiu cu ocazia zilei Unirii Principatelor Române, Preşedintele României, Klaus Iohannis, a fost prezent la Iaşi. Vizita preşedintelui a avut loc şi în contextul decernării Decretului de promulgare a Legii pentru declararea Municipiului Iaşi drept „Capitală Istorică a României”, precum şi a Ceremoniei semnării decretelor de decorare a Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi, a Complexului Muzeal Naţional „Moldova” din Iaşi şi a Operei Naţionale Române din Iaşi. Anterior acestor momente solemne desfăşurate la Palatul Culturii din Iaşi, preşedintele a participat la slujba Parastasului săvârşită de IPS Părinte Mitropolit Teofan la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi şi a depus o coroană de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Mii de ieşeni, dar şi basarabeni au fost prezenţi ieri în Piaţa Unirii din Iaşi, fluturând steguleţe cu drapelul României în cinstea împlinirii a 160 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor cu Moldova. Sărbătorirea Unirii Principatelor Române a debutat cu momentul folcloric „Noi suntem români”, după care a urmat venirea oficialităţilor şi intonarea imnului de stat.

Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a fost prezent la eveniment, iar un sobor de preoţi şi diaconi, condus de părintele Marian Timofte, vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, a oficiat slujba Te Deumului în amintirea făuritorilor Unirii din anul 1859. Slujba de mulţumire s-a oficiat şi ca evocare a multelor slujbe de Te Deum care s-au săvârşit în momentele istorice importante care au dus la Unirea Principatelor: cu o slujbă de Te Deum au început lucrările Adunărilor ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească, o slujbă de Te Deum a precedat lucrările Adunării elective din Moldova, care l-a ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei, şi tot cu slujba de Te Deum a început şi Adunarea electivă de la Bucureşti, care l-a ales domnitor tot pe Cuza.

În cuvântul de deschidere rostit cu ocazia momentului aniversar, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a subliniat, plecând de la cuvintele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, importanţa unităţii şi a iertării duşmanilor: „Au trecut 160 de ani de la momentul sacru al unirii Moldovei cu Ţara Românească. Atunci voievodul Alexandru Ioan Cuza rostea jurământul de credinţă, zicând: «Jur în numele Sfintei Treimi şi în faţa ţării mele că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei». Aceasta este orbita în care marele voievod a aşezat naţiunea română: Dumnezeu şi ţara. Ne-a fost bine atunci când am rămas credincioşi acestui jurământ; am trăit clipe grele în zilele şi anii când ne-am abătut de la această traiectorie. În acelaşi jurământ, voievodul Cuza spunea: «Voi uita toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cei care m-au iubit şi pe cei care m-au urât, neavând în faţa ochilor mei decât binele şi fericirea naţiei române. Aşa să-mi ajute Dumnezeu, şi compatrioţii mei să-mi mie întru ajutor». Cuvinte de aur, cuvinte de foc, cuvinte care inspiră, provoacă şi cheamă la răspuns”.