„Icoana, loc de întâlnire cu Dumnezeu“

Cu prilejul Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti, a avut loc marţi, 9 mai, conferinţa de primăvară care a reunit stareţii şi preoţii din Protopopiatul Fălticeni.

Întâlnirea s-a desfăşurat la sediul protopopiatului şi a fost prezidată de către Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, însoţit de  pr. Vasile Baltag, consilier administrativ, pr. Gheorghe Saftiuc, consilier economic, pr. Ion Bîrsan, consilier juridic, şi pr. protoiereu Adrian Dulgheriu.

După rugăciunea de binecuvântare, a avut loc un mic recital al elevilor de la Şcoala Gimnazială „Hatmanu Şendrea“, din Dolheştii Mici, îndrumaţi de pr. Tudor Andrioaia, care au interpretat o piesă de teatru cu tema Învierii Domnului, recitând poezii şi pricesne, în sunet de toacă.

Pr. Cătălin Nichiforeasa de la Parohia Broşteni a susţinut referatul cu tema „Icoana ortodoxă“, descriind icoanele ca fiind „parte integrantă a Tradiţiei Bisericii Ortodoxe în procesul de formare a tinerelor generaţii de creştini, care astfel apără temelia credinţei creştine - dogma Întrupării lui Dumnezeu. Cuvântul Scripturii nu este în permanenţă în sfintele biserici, dar reprezentarea prin icoane este ca un amvon perpetuu, care dimineaţa, ziua şi seara ne istoriseşte şi ne aminteşte în biserică adevărul celor ce s-au făcut de Dumnezeu pentru noi, precum şi eforturile sfinţilor pentru a câştiga Împărăţia lui Dumnezeu. Icoanele sunt un mijloc de trezire, de întreţinere şi de întărire a vieţii religioase, un stimulent spre cultivarea virtuţilor morale şi a sentimentelor superioare de iubire, devotament şi jertfă pentru Biserica lui Hristos. Contemplarea icoanelor ne face să ne aducem aminte de bărbăţia şi eroismul martirilor şi al sfinţilor zugrăviţi pe ele, iar simpla lor vedere ne îndeamnă la fapte bune, la imitarea virtuţii şi evitarea viciului. Sfântul Ioan Damaschin, în cartea «Cele trei tratate contra iconoclaştilor», arată că principalul motiv al cinstirii icoanelor este Întruparea“.

În continuarea şedinţei, a fost prezentat referatul pr. Mihai Moroşanu, de la Parohia Preuteşti, cu tema „Cinstirea sfintelor icoane. Diferenţa dintre chipul natural şi cel reprezentat în icoane“. A scos în evidenţa diferenţa dintre tabloul religios şi icoană. „Icoana este diferită de ceea ce vedem în viaţa obişnuită, deoarece ea este imaginea umanităţii viitoare spre care suntem invitaţi să privim şi să păşim în lumina duhovnicească a sfinţeniei divine care mărturiseşte şi călăuzeşte spre o realitate spirituală superioară. Astfel, icoana apare ca un loc de întâlnire cu Dumnezeu. Pentru a transmite această viziune, icoana cere de la pictorul iconar nu numai artă ci şi o străluminare religioasă, o viziune, iar aceasta este cu putinţă când se uneşte viaţa lui artistică cu cea religioasă, adică pe teren bisericesc. În felul acesta răsare pictura de icoane, ca o artă bisericească care uneşte în sine totalitatea sarcinilor creatoare ale artei cu experienţa bisericească. Biserica este cea care indică canonul iconografic, arătând cum trebuie înfăţişat şi prin ce mijloace este posibil să indicăm prezenţa într-un om a harului Duhului Sfânt şi să relevăm altora această stare“.

În cuvântul său, Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Pimen a precizat că „icoana ajută să cunoască Adevărul şi cel care nu ştie carte, care nu ştie să citească. Icoana a fost făcută să arate chipul omului înduhovnicit, din veacul ce va să fie. Pentru a se picta o icoană, ca să înţelegi şi să simţi frumuseţea omului înduhovnicit, trebuie ca pictorul să fie râvnitor, prin postire şi rugăciune. Ştim că iconarii din vechime se numeau zugravi, deci ei de fapt zugrăveau viaţa în linia desenului şi în culori, într-un mod realist, aşa cum sunt picturile din bisericile ctitorite de domnitorul Ştefan cel Mare şi Sfânt şi nu numai. Icoana a evoluat în formele de exprimare a realităţii duhovniceşti, aşa cum spune părintele Dumitru Stăniloae, că revelaţia continuă permanent“.

În cadrul şedinţei, pr. Ion Bîrsan, consilier juridic, a adus la cunoştinţă preoţilor aspecte privind viaţa administrativ-bisericească a parohiilor, subliniind necesitatea unei mai bune implicări în problemele cu care se confruntă unităţile bisericeşti din teritoriu.

La final, pr. protoiereu Adrian Dulgheriu a mulţumit Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Pimen pentru prezenţă şi cuvintele frumoase spre zidire sufletească şi încurajare, părinţilor consilieri, părinţilor referenţi, stareţilor şi preoţilor parohi, atrăgând atenţia că „există această ispită a zilelor noastre de a confunda tablourile religioase care scot de fapt fantezia pictorului prin ceea ce vrea el să arate în icoană, spre deosebire de mesajul teologic care are binecuvântarea Bisericii Ortodoxe“.