Ingrediente pentru o echipă de succes

Mai mulţi studenţi ai grupelor de tutoriat „Sf. Simeon Noul Teolog" şi „Sfântul Ioan Evanghelistul" din anul II al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae" din Iaşi au hotărât să petreacă două zile împreună, departe de oraş. În perioada 9-11 martie 2018 am pornit în frunte cu tutorele nostru, arhim. Nicodim Petre, spre locul de unde veşnic veghează „Taborul românesc", spre Mănăstirea Durău. Scopurile acestei drumeţii au fost de recreere, de consolidare a relaţiilor dintre noi, dar şi de a descoperi care sunt paşii construirii unei echipe.

Pentru ca un eveniment sau un proiect să se organizeze şi să fie reuşit este nevoie de o echipă. Adesea noi, tinerii, ne întrebăm: „De ce să facem parte dintr-o echipă?", „Ce ne aduce acest lucru?", „Se merită efortul?". Un cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur spune: „Mult bine pot face puţini buni împreună".

Primul popas a fost la Castelul Sturdza de la Miclăuşeni, construit de către Gheorghe şi Maria Sturdza, în perioada 1880-1904. Am aflat istoria dureroasă a acestui castel din perioada războiului şi din perioada comunistă, dar ne-am bucurat că el nu s-a dat uitării, iar în prezent se lucrează pentru reamenajarea lui. La Durău am ajuns spre seară. Am servit cina, iar după o scurtă pauză de câteva minute în care am jucat şah şi tenis de masă, a urmat o sesiune de discuţii pe grupe ce a avut ca temă cooperarea în echipă. Nu-i uşor. Fiecare vrea să fie şef. Am încercat împreună să aflăm care sunt motivele ce îi ţin pe oameni separaţi şi fără putere, căci dezbinarea este slăbiciune, iar unitatea înseamnă putere. Ne-am folosit de câteva imagini care ne-au ajutat să tragem concluzii. Motivele neputinţei noastre sunt: egoismul, încăpăţânarea, comoditatea şi laşitatea, lipsa comunicării, neîncrederea etc. Soluţiile cele mai eficiente care au fost găsite de studenţi au fost: smerenia, dialogul, seriozitatea, altruismul, încrederea, respectul şi rugăciunea unora pentru alţii.

Ziua a doua a debutat cu Sfânta Liturghie, oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. La sfârşitul Sfintei Liturghii, a urmat o altă sesiune de lucru. Am lucrat în echipe încercând să câştigăm concursul lansat pentru realizarea „pătratelor cooperante". Am constatat din nou cât de frustrant este să nu poţi lucra atunci când în echipă ai o „verigă slabă", când nu există o viziune şi o strategie de lucru sau când nu ai un lider. Este clar că o echipă are nevoie să stabilească scopuri comune, să aibă motivaţie, un lider, să comunice bine. Am căutat apoi soluţii pentru proiectele pe care le vom demara în perioada ce va urma. Din exerciţiul „pătratelor cooperante" am învăţat că nu putem reuşi decât dacă îl ajutăm pe celălalt.

Seara s-a încheiat cu vizionarea unui film ce a avut ca temă centrală faptul că adesea noi judecăm „după copertă". Avem nevoie de timp şi de îngăduinţă pentru a ne cunoaşte. Avem cu toţii nevoie să oferim şi să primim încredere. Acest film ne-a arătat că o echipă este alcătuită din oameni valoroşi, talentaţi, care, însă, adesea nu sunt încurajaţi să îşi demonstreze potenţialul lor.

Ultima zi a fost prilejul de a pune în practică teoriile pe care le-am învăţat în cele două zile, cântând în cor la Sfânta Liturghie din localitatea Hangu. Ultima noastră oprire a fost la unul dintre cele mai mari locuri de pelerinaje din ţara noastră, şi anume la Mănăstirea Petru Vodă. De aici, părintele duhovnic Justin Pârvu veghează şi binecuvântează pe toţi cei care trec pragul acestui sfânt locaş. Părintele Hariton, stareţul mănăstirii, ne-a vorbit preţ de câteva minute despre viaţa şi minunile părintelui Justin, după care ne-a binecuvântat.

Cele două zile ne-au părut destul de multe. Am dobândit curaj, ne-am cunoscut mai bine, am cutezat să facem câteva planuri, iar în dialogurile noastre s-au regăsit orizonturi noi. În această călătorie am învăţat că este foarte util în coagularea echipei să oferim feedback. Iar părerea mea este una pozitivă. Totuşi, ceva lipseşte: să parcurgem astfel de călătorii de cunoaştere şi de studiu mai des.

(Mihai-Cătălin Pelin, student în anul II al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae" din Iaşi)