Întâlnire ATOR Iaşi: „Ce faci cu timpul tău?“

În Iaşi, un oraş unde mulţi zic că nu se întâmplă nimic, ne-am întâlnit 25 de tineri din ATOR la Biserica Vovidenia să ne dăm mâna sufleteşte, cum altfel decât prin rugăciune. Luminile oferite în dar de lumânări şi candelele ne-au amintit cât de bine este să mai întoarcem spatele agitaţiei, să ne oprim şi să rezolvăm „avariile inimii".

După ce am terminat de cântat Paraclisul Maicii Domnului, am încercat, prin dialog, să vedem cum putem rămâne conectaţi tot timpul la Cer, această sursă infinită de putere şi bucurie. La acest dialog ne-a fost alături şi părintele Daniel Isai, parohul Bisericii Vovidenia. Am găsit răspunsul în cartea „Convorbiri pe pământ rusesc", scrisă de schiarhimadritului Ioachim Parr, un preot catolic convertit la Ortodoxie. Acest părinte ne învaţă că nu putem fi fericiţi dacă nu mergem pe principiul „Totul pentru Tine, Doamne, pentru mine nimic". Dacă nu Îl vedem pe Hristos în fiecare om care iese în calea noastră, nu vom putea trece peste supărările şi ispitele care vin prin oameni. Nu putem împiedica ceea ce ni se întâmplă, însă putem să ne raportăm altfel decât am făcut-o până acum; adică prin prisma dragostei, ne învaţă schiarhimandritul Ioachim.

Dacă tu dedici doar 10 minute lui Dumnezeu, cât timp crezi că îţi va dedica El? Dacă ai acorda 10 minute pentru învăţat zilnic, crezi că ar fi suficient să promovezi toate examenele? Dacă ai acorda doar 10 minute pentru gătit, ai reuşi să mănânci ceva sănătos preparat de tine? Dacă ai oferi persoanei iubite 10 minute pe zi, crezi că s-ar mulţumi doar cu atât? Aceste întrebări ne-au pus pe gânduri şi am realizat că timpul petrecut cu Dumnezeu, Cel pe care noi încercăm să-L propovăduim prin ceea ce facem, este prea puţin pentru a-L cunoaşte. Persoanei iubite îi dedici mult timp, pentru a o cunoaşte, înainte de a hotărî să-ţi petreci toată viaţa alături de ea. Aşa este şi relaţia noastră cu Dumnezeu. Dacă noi L-am cunoaşte cu adevărat, am vrea ca toată viaţa noastră să o petrecem cu El.

Cu acest gând ne-am îndreptat spre casă: rugăciunea este singurul mod prin care rămânem conectaţi la Cer şi prin care putem obţine nemurirea. Dacă eu nu mă conectez şi nu-mi fac „abonament pe viaţă" la această „reţea", poate ajung un om de succes, cu studii superioare, casă, maşină, multe ţări vizitate, însă rămân singur şi nefericit. Merită oare?

(Vasile Bostan Raj, ATOR Iaşi)