La Putna a început Colocviul „Peter et Filius. Continuitate în cultura română şi europeană“

Joi, 24 august, a început cea de-a XI-a ediţie a colocviului dedicat memoriei acad. Zoe Dumitrescu Buşulenga - maica Benedicta şi acad. Dan Hăulică, organizat de Fundaţia „Credinţă şi creaţie“ a Mănăstirii Putna. Dezbaterile de anul acesta se construiesc în jurul temei „Pater et Filius. Continuitate în cultura română şi europeană“, adunând împreună un număr însemnat de personalităţi din peisajul cultural românesc contemporan.

În deschiderea colocviului, a avut loc slujba de Te Deum, continuându-se apoi cu o slujbă de pomenire a maicii Benedicta. La mormântul acesteia,  Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a subliniat rolul fundamental pe care l-a avut Maica Benedicta în formarea studenţilor, numind-o „mamă duhovnicească“.

Preambulul acestui colocviu a fost constituit de o expoziţie de pictură Paul Gherasim, intitulată „Retrospectivă“ şi realizată cu sprijinul Galeriei Romane din Bucureşti. Criticul de artă Doina Mândru a vorbit despre cele trei teme principale, specifice lui Paul Gherasim: Logosul, bolta şi martiriul. Dintre acestea, tematica Logosului se desprinde ca o preocupare fundamentală, pictorul însuşi mărturisind că „în lumina Cuvântului, cuvintele în sărbătoare se îmbracă“. Pictorul Matei Lăzărescu a amintit de „blândeţea vorbirii“ şi de „rigoarea gândirii“ lui Paul Gherasim, numindu-l „părinte şi frate“. Pictorul Dacian Andoni a amintit una dintre reflecţiile de ordin estetic, dar şi ontologic ale lui Paul Gherasim, şi anume diferenţa dintre a vedea şi a privi. Dacă a privi condensează semnificaţia unui act simplu, a vedea presupune o adâncire, o potrivire a gândului cu ceea ce este văzut, o „ascultare prin vedere“. Pictorul Horia Paştina şi Marius Pandele, colaborator apropiat din ultima perioadă a pictorului Paul Gherasim, au adus şi ei mărturii personale emoţionante ale omului smerit şi profund Paul Gherasim, încă o dată numit „fratele nostru“.

Apoi Teodora Stanciu, redactorul emisiunii radio „Revista Culturală Trinitas“, a prezentat câteva volume, pe teme bucovinene, basarabene şi ale culturii române publicate de Editura Anima.

A fost prezentat numărul 10 al Caietelor de la Putna, volum care înmănunchează comunicările ediţiei din 2016 a colocviului, care a avut tema „Fundamente creştine ale culturii române şi europene“.

Au urmat trei cuvinte de pledoarie pentru tema Pater et Filius a colocviului. Acad. Ion Pop a surprins legătura dintre tradiţie şi planul prezentului, punte temporală construită prin intermediul celor două Persoane, Tatăl şi Fiul, în care „cuvântul ascultător este esenţial“. Scriitorul Adrian Alui Gheorghe a adus în discuţie pericolul contemporan al disoluţiei societăţii şi persoanei în urma relativizării întregii realităţi. Părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, a vorbit despre ce înseamnă a fi părinte din punct de vedere duhovnicesc: părintele este cel care naşte duhovniceşte pe fiu, iar unitatea dintre ei este una a dragostei, asemenea unităţii dintre Dumnezeu Tatăl şi Dumnezeu Fiul.

Teodora Stanciu a prezentat volumul „Ion Creangă“, prima carte publicată de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, apărută acum în ediţie definitivă la Editura „Nicodim Caligraful“ a Fundaţiei „Credinţă şi creaţie“, şi CD-ul audio In memoriam Dan Hăulică 85, realizat de Radio Trinitas.

Debutul colocviului a fost marcat şi de un moment aniversar, întrucât povăţuitorul duhovnicesc al acestor ţinuturi bucovinene, Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, a împlinit pe 25 august frumoasa vârstă de 88 de ani.

Cea dintâi sesiune de comunicări l-a avut ca moderator pe acad. Ion Pop. Prima intervenţie a fost susţinută de către părintele protosinghel Hrisostom Ciuciu. În lucrarea intitulată „Paternitatea duhovnicească între instituţie şi eveniment“, părintele a subliniat ideea că deşi Părintele şi Fiul sunt atât de diferiţi, ei sunt egali, în sensul că faptele Unuia şi a Altuia sunt săvârşite doar pentru bucuria Celuilalt. Totodată, părintele a accentuat faptul că „nu putem vorbi de cultură, de formare şi de desăvârşire fără a vorbi de naştere, de dragostea unui părinte“, Iubirea fiind astfel Izvorul veşniciei.

Acad. Ştefan Afloroaei, profesor la Facultatea de Filosofie din Iaşi, a analizat, în comunicarea „Discipolat şi tradiţie. Cazul filosofiei româneşti“, mari figuri ale filosofiei româneşti din perspectiva relaţiei discipol-maestru: Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Dimitrie Cantemir, Vasile Pîrvan, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Anton Dumitriu, Constantin Noica şi Mircea Eliade.

Profesoara Lucia Cifor, de la Facultatea de Litere din Iaşi, a propus „O lectură eminesciană a trecutului cultural românesc“ în jurul momentului „Epigonii“. Pornind de la distincţia dintre alegorie şi alegoreză, precum şi de la studiile eminescologice ale Rosei Del Conte, aceasta a evidenţiat influenţa scrierilor patristice în textele eminesciene.

Colocviul continuă şi astăzi, 26 august.