Mănăstirea Voroneţ, 28 de ani de la reînfiinţare

Mănăstirea Voroneţ din judeţul Suceava, ctitorie a Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, a marcat duminică, 31 martie 2019, 28 de ani de când s-a reînfiinţat. După Sfânta Liturghie s-a oficiat o slujbă de Te Deum în cadrul căreia s-au citit rugăciuni de mulţumire pentru binefacerile pe care Dumnezeu le-a revărsat asupra aşezării monahale.

Revărsatul zorilor din Duminica Sfintei Cruci, a treia din Postul Mare, a fost unul cu totul deosebit la Mănăstirea Voroneţ din judeţul Suceava. Înainte de începerea rânduielii mănăstireşti, în timp ce ziua se îngâna cu noaptea, din falnicii brazi glasul păsărilor a cuprins întregul complex monahal medieval. Natura se bucura că Dumnezeu a binecuvântat o nouă zi cu lumină, pentru ca încet, încet să-şi recapete frumuseţea prin mireasma florilor şi prin verdele ierbii şi al copacilor. Clopotele şi toaca au răsunat imediat după răsăritul soarelui, iar monahiile aşezării monahale şi-au îndreptat paşii spre biserică. Ceasurile au fost urmate de slujba Acatistului şi de Sfânta Liturghie. Sfintele slujbe din ultima zi a lunii martie au avut o semnificaţie aparte, deoarece au reamintit de începuturile reînfiinţării mănăstirii din primăvara anului 1991. Credincioşii de toate vârstele s-au rugat împreună cu slujitorii Sfântului Altar şi cu monahiile din mănăstire. La momentul Chinonicului, stavrofora Irina Pântescu, proinstareţa Mănăstirii Voroneţ, a amintit pelerinilor despre momentul istoric pe care ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare îl marchează în fiecare primăvară: „Nu vorbim noi, cele ce ne-am pus în slujba Voroneţului, ci clădirile de aici. Chiar dacă ele nu au voce, prin prezenţa lor, ele vorbesc despre munca noastră şi despre ceea ce s-a întreprins aici”. După Sfânta Liturghie, s-a oficiat slujba de Te Deum. Cu acest prilej, s-au înălţat rugăciuni de mulţumire şi pentru sănătatea celor care au avut un rol important în reedificarea aşezării monahale. Stavrofora Gabriela Platon, stareţa Mănăstirii Voroneţ, ne-a mărturisit de ce fiecare zi de marţi este importantă pentru obştea pe care o păstoreşte: „Înfiinţarea Mănăstirii Voroneţ a avut loc pe data de 1 aprilie 1991, iar o zi mai târziu, într-o zi de marţi, noi am venit pentru prima dată în ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Astfel, ziua de marţi este ziua Voroneţului. Întotdeauna, orice activitate mare de la Voroneţ noi o începem cu mare drag marţea şi nu lunea. Mai mult de atât, icoana din stânga catapetesmei, situată în partea opusă celei de hram, este a Sfântului Ioan Botezătorul. Ziua de marţi în Ortodoxie este închinată Sfântului Ioan Botezătorul. În Sfânta şi Marea Marţi din Săptămâna Patimilor a anului 1991, noi am venit la Voroneţ, iar o zi mai târziu s-a oficiat Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite. Consider că am fost chemate să slujim Voroneţul multisecular pentru un interval de timp din viaţa noastră”.

„Am avut, în primul rând, ajutorul lui Dumnezeu”

Stavrofora Irina Pântescu a menţionat că în cele aproape trei decenii de când se osteneşte la Mănăstirea Voroneţ a avut parte de ajutorul lui Dumnezeu şi de mijlocirea ctitorilor: „Au fost multe dificultăţi de-a lungul anilor, dar le-am trecut pe toate cu uşurinţă. Am avut, în primul rând, ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Domnului şi al ctitorilor acestei mănăstiri: Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul şi Mitropolitul Grigore Roşca”. Monahia Elena Simionovici, vieţuitoare în obştea Mănăstirii Voroneţ, a evidenţiat cât de importantă a fost venirea în aşezarea monahală formată în jurul „Capelei Sixtine a Estului”: „Când am ajuns la Voroneţ împreună cu stavrofora Irina, cu stavrofora Gabriela şi cu maica Rafaela, doream să aud din prima seară toaca şi clopotele. De 50 de ani, răspândesc ca profesor şi muzeograf cuvinte de zidire sufletească, ce sunt primite cu dragoste de ascultători. Pentru această osteneală, Bucovina m-a răsplătit cu cele mai înalte distincţii. Nu sunt vrednică să mulţumesc Bunului Dumnezeu pentru toate darurile cu care m-a acoperit şi pentru bucuria de a-i sluji în Mănăstirea Voroneţ”. Mănăstirea Voroneţ, cunoscută în toată lumea pentru binecunoscuta scenă a Judecăţii de Apoi, o compoziţie unică în arta întregului Orient creştin, este ctitoria Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Aceasta a fost construită în 1488 în numai trei luni şi trei săptămâni. După 206 ani, în 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât reînfiinţarea Mănăstirii de la Voroneţ, ca mănăstire de călugăriţe. În prezent, stavrofora Irina Pântescu este proinstareţa Mănăstirii Voroneţ, iar din luna iulie a anului 2018, stareţa aşezării monahale este stavrofora Gabriela Platon.