„În vremea aceea a intrat Iisus în Capernaum. Iar sluga unui sutaș, care era la el în cinste, fiind bolnavă, trăgea să moară. Și, auzind despre Iisus, a trimis la El bătrâni ai iudeilor, rugându-L să
„Odată cu limba românească se învăţa şi credinţa ortodoxă“
La Muzeul Mitropolitan din Iaşi a debutat ieri Colocviul „Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi - 1643, 1646). 370 de ani de la oficializarea limbii române în Ţara Moldovei“, eveniment academic menit să marcheze împlinirea a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Ţara Moldovei.
Cu ocazia declarării anului 2016 de către Patriarhia Română drept „An comemorativ al Sfântului Ierarh Antim Ivireanul şi al tipografilor bisericeşti“, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, în parteneriat cu Academia Română, prin Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ din Iaşi, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru Românii de Pretutindeni, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Rouen - Normandie, organizează în perioada 9-10 noiembrie 2016 Colocviul „Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi - 1643, 1646). 370 de ani de la oficializarea limbii române în Ţara Moldovei“. Evenimentul academic a debutat ieri în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a domnului Mihai Chirica, primarul Municipiului Iaşi, a domnului Maricel Popa, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, a domnului Petre Guran, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a domnului academician Alexandru Zub, a domnului academician Demir Dragnev, a domnului conf. univ. dr. Gheorghe Cojocaru.
Manifestarea, sprijinită de Consiliul Judeţean Iaşi şi Primăria Municipiului Iaşi, este dedicată, în mod special, aniversării comune a 370 de ani de la oficializarea limbii române în Moldova şi a două acte singulare de cultură majoră ale ilustrei domnii a lui Vasile Lupu (1636-1653): publicarea la Iaşi a „Cărţii româneşti de învăţătură“ în 1643 (cunoscută mai ales sub numele de „Cazania lui Varlaam“ - prima carte tipărită în Moldova) şi promulgarea, tot la Iaşi, în 1646, a unei alte „Cărţi româneşti de învăţătură (Pravila)“, ambele „cu dzisa şi cu toată cheltuiala lui Vasile, Voievodul şi Domnul Ţărâi Moldovei“. Despre importanţa acestor cărţi pentru cultura şi societatea românească a vorbit în deschiderea colocviului conf. univ. dr. Dan Ioan Mureşan de la Université de Rouen Normandie - Franţa, membru în comitetul de organizare a evenimentului: „Pe de o parte, avem o carte de predici, o carte religioasă, care se adresează sufletelor credincioşilor din Ţara Moldovei, care au ocazia pentru prima dată să citească o tipăritură domnească în limba română. A doua lucrare este o carte de drept, un cod de legi, destinat guvernării aceloraşi supuşi ai domnului Ţării Moldovei, Ioan Vasile Voievod. Pentru a răspunde la această problematică, pentru a investiga împreună aceste două cărţi atât de deosebite, dar îngemănate prin titlul comun, am adresat mai multor specialişti chemarea de a pune în comun ştiinţa pe care fiecare o are în domeniul său de competenţă, în încercarea de a ajunge la o cunoaştere mai aprofundată a rasolărilor de la mijlocul secolului al XVII-lea, pe care cele două cărţi, în acelaşi timp, le simbolizează, dar le şi operează“.
În acelaşi context, IPS Părinte Mitropolit Teofan a făcut o prezentare detaliată a celor două lucrări din secolul al XVII-lea - „Cazania lui Varlaam“ şi „Pravila lui Vasile Lupu“, după care a subliniat faptul că manifestarea din aceste zile, de la Iaşi, reprezintă un omagiu adus limbii române, un omagiu adus înaintaşilor, dar şi contemporanilor ce au preocupări în domeniu: „Deşi amândouă cărţile au apărut în Moldova, la Iaşi, niciuna dintre ele nu este prezentată ca fiind carte moldovenească şi, în pofida conţinutului lor diferit, ambele au în titlu aceeaşi sintagmă - «Carte românească de învăţătură». Aceasta arată, mai întâi, faptul că ele sunt destinate tuturor românilor şi că odată cu limba românească se învăţa şi credinţa ortodoxă şi rânduiala canonică de trăire îndeobşte în cetate. În concluzie, putem afirma faptul că evenimentul academic care se desfăşoară la Iaşi în aceste zile este un omagiu adus limbii române, ştiind că în special «Cazania lui Varlaam» reprezintă cea mai îngrijită formă pe care o avea limba română literară în prima jumătate a veacului al XVII-lea. Este un omagiu adus şi Sfântului Varlaam Mitropolitul, şi luminatului domn Vasile Lupu, şi colaboratorilor lor, şi celor de astăzi, precum dumneavoastră, care găsiţi spaţiu lăuntric şi atitudine exterioară pentru lucruri esenţiale“.
Prin acest eveniment se readuce în atenţia publicului larg faptul că oficializarea limbii române în Moldova s-a petrecut la Iaşi, acum 370 de ani. Conceput într-un spirit interdisciplinar, destinat întâlnirii specialiştilor aparţinând mai multor orizonturi culturale, Colocviul „Cărţi româneşti de învăţătură (Iaşi - 1643, 1646)“ îşi propune să conjuge mai multe abordări propuse până acum în mod disjunct (şi care nu au dus în domeniu decât la rezultate cel mult parţiale): istorică, filologică şi teologică. La finalul acestuia se poate spera la o profundă reînnoire a înţelegerii noastre asupra perioadei studiate. La acest eveniment vor fi prezenţi, pe lângă invitaţi din Iaşi, şi participanţi din Paris, Rouen, Chişinău, Bucureşti, Alba Iulia, Cluj-Napoca şi Târgovişte. Comitetul ştiinţific şi organizatoric are următoarea componenţă: Ioan-Aurel Pop - acad., prof. univ. dr., Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca, pr. Dragoş Bahrim - dr., Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Arcadie Bodale - dr., Arhivele Naţionale Iaşi, Accademia di Romania in Roma, Emil Dragnev - conf. univ. dr., Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, Cătălin Jeckel - consilier cultural, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Andi Mihalache - dr., cerc., Institutul „A. D. Xenopol“ din Iaşi, Eugen Munteanu - prof. univ. dr., Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, Dan Ioan Mureşan - maître de conférences, dr., Université de Rouen Normandie, Franţa, Laurenţiu Rădvan - prof. univ. dr., Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.