„După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe Mama Sa, fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod va căuta Pruncul ca
Parastas pentru Mitropolitul Anastasie Crimca, la Dragomirna
Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit joi, 19 ianuarie 2017, slujba Parastasului pentru Mitropolitul Anastasie Crimca. Aceasta s-a oficiat la Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava, unde se află mormântul vrednicului ierarh.
Înaltpreasfinţitul Pimen, înconjurat de un sobor de preoţi, a oficiat joi, 19 ianuarie 2017, la Mănăstirea Dragomirna slujba de pomenire a Mitropolitului ctitor Anastasie Crimca. Au mai participat autorităţile locale, credincioşii comunei Mitocu Dragomirnei şi obştea aşezării monahale de la Dragomirna. Anastasie Crimca, caligraful, pictorul, zugravul de icoane, şi-a găsit odihna sufletului în sălaşurile cereşti la 19 ianuarie 1629. „Clipa vieţii şi-a înveşnicit-o prin faptele credinţei, prin înălţarea sfintelor locaşuri şi a bolniţelor pentru cei neputincioşi; prin căutarea păcii şi prin sfătuirea cu folos a Domnilor şi a credincioşilor“, a menţionat rasofora Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna. Înaltpreasfinţitul Pimen l-a adus în atenţie, în cuvântul adresat, pe mitropolitul ctitor: „Anastasie Crimca a fost un om de credinţă, de trăire creştină în duhul adevărului, un om care L-a iubit pe Dumnezeu, care a iubit frumuseţea duhovnicească, frumuseţea sufletului, frumuseţea credinţei noastre strămoşeşti. Această frumuseţe mântuitoare el a înveşnicit-o în opere de artă, în manuscrise şi mai ales în arhitectura acestei biserici, în arta care ne face să trăim frumosul mântuitor, frumosul care zideşte sufletul nostru. Această frumuseţe, această artă ne-a lăsat-o moştenire nemuritoare acest mare mitropolit“. Părintele Mitropolit Anastasie a fost un iscusit cărturar al acelor vremi, cel mai abil caligraf de slovă frumoasă şi estet, păstor, ierarh, povăţuitor şi sârguitor în organizarea stării clerului monastic. „A luat jugul lui Hristos asupra sa, ostenindu-se la împlinirea gândului lui Dumnezeu cu neamul acesta, pe care atâţia străini au căutat să ni-l îndepărteze de simţirea noastră românească. Urmând modelului ctitorului, obştea Mănăstirii Dragomirna întru toate s-a îmbogăţit, spre toată dărnicia care aduce mulţumire lui Dumnezeu şi a dăruit celor prezenţi frumoase reproduceri după autoportretul ctitorului şi o agapă frăţească“, a mai adăugat rasofora Maria Magdalena Gherghina.