„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
„Pentru a putea lua crucea şi a-I urma Mântuitorului Hristos, trebuie să ne lepădăm de sine“
Duminica trecută, Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, a slujit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Cămârzani. La final, arhiereul a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul vrednicului de pomenire Episcop Gherasim Putneanul.
Mănăstirea Cămârzani s-a bucurat duminica trecută de vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, care a slujit Sfânta Liturghie în sobor de preoţi şi diaconi. Alături de credincioşii din comună, veniţi în număr mare să participe la slujba arhierească, au fost şi închinători din alte judeţe ale ţării, pentru care Mănăstirea Cămârzani e loc de suflet. Slujba a fost oficiată în biserica mare a aşezământului monahal, răspunsurile la strană fiind date de obştea de măicuţe a mănăstirii. „Pentru a putea lua crucea şi a-I urma Mântuitorului Hristos, trebuie să ne lepădăm de sine. Acest «sine» înseamnă egoism, adică să trăim numai pentru noi, să ne ocupăm numai de noi, de binele nostru personal. Uităm adesea de binele care zideşte sufletul, ocupându-ne exclusiv de lucrurile, faptele, gândurile şi cuvintele păcătoase“, a spus ierarhul, în cuvântul de învăţătură.
La final, soborul slujitor a oficiat o slujbă de pomenire la mormântul Preasfinţitului Gherasim Putneanul, ctitorul mănăstirii.
Mănăstirea Cămârzani este situată în comuna Vadu Moldovei, la 7 km de Fălticeni. Îşi are începutul în 1863, într-o biserică de mir care-l avea ca ocrotitor pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Bisericuţa a fost construită în incinta conacului propriu de către boierul Emanoil Morţun. Şi astăzi, biserica veche, restaurată şi renovată, are ca hram aceeaşi sărbătoare, închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. În anul 1992, ca urmare a strădaniilor Preasfinţitului Gherasim Putneanul, fosta bisericuţă, devenită ulterior schit, avea să fie mănăstire de maici. În anul 2000, se începe construcţia bisericii noi, din cărămidă, în stil tradiţional moldovenesc şi care va primi drept zi de prăznuire sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului. Ca realizare şi arhitectură, aşezământul monahal este impresionant, cuprinzând biserica mare, clopotniţa, lumânărarul, două paraclise, stăreţia, corpul de chilii, casa pentru pelerini, muzeul şi o serie de ateliere în care monahiile îmbină rugăciunea cu munca.