„Prezenţa părinţilor, a tatălui şi a mamei, în centrul acestei preocupări rămâne esenţială“

La Iaşi s-a derulat ieri, 22 aprilie 2016, dezbaterea publică regională pe tema „Educaţie pentru sănătate, între controverse şi reformă socială“. Evenimentul, organizat de Departamentul Pro Vita al Arhiepiscopiei Iaşilor, a fost găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ şi a reunit reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, politicieni, deputaţi şi reprezentanţi ai ONG-urilor şi instituţiilor de învăţământ universitare şi pre-universitare din Iaşi şi din întreaga regiune Nord-Est.

În deschiderea dezbaterii, ce s-a desfăşurat în cursul dimineţii, au avut loc alocuţiuni din partea invitaţilor. Cuvântul de debut a aparţinut Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, care a subliniat şi necesitatea implicării familiei în ceea ce priveşte educaţia pentru sănătate a copilului: „În societatea românească actuală se află în dezbare problematica unei noi discipline în şcoală, şi anume educaţia pentru sănătate. Unele persoane percep această disciplină ca oportunitate pentru introducerea educaţiei sexuale, dată fiind importanţa acestui domeniu în viaţa omului: e vârsta de la care ar fi necesară abordarea acestei chestiuni, forma şi conţinutul acestei discipline fiind subiecte aprins dezbătute. Alte persoane interesate de problema în discuţie văd în educaţia pentru sănătate şansa abordării elementelor legate de igiena corporală sau prevenţie medicală. Interesul se bazează pe necesitatea unei creşteri biologice, armonizare într-o perioadă în care copilul, atât în şcoală, cât şi în societate, este supus unui context nu întotdeauna sănătos din multe puncte de vedere.

Nu puţini sunt cei care văd în educaţia pentru sănătate şansa unei insistenţe educaţionale asupra factorului lăuntric: mintea, sufletul, conştiinţa. O minte sănătoasă, un suflet curat, o conştiinţă trează sunt armele cele mai eficiente în situaţiile tot mai des întâlnite de depresie şi deznădejde, de tristeţe şi plictiseală, de stres şi confuzie, de tentaţii suicidare, dependenţă de droguri, sex sau tehnologie. Aşadar, dezbaterea cu referire la educaţie pentru sănătate se află în desfăşurare. Ce formă va lua? Ce conţinut va avea? Ce duh o va anima?

Nădăjduim într-o abordare onestă şi curajoasă. Aceasta se va petrece în măsura în care tradiţia şi modernitatea sunt îngemănate. Politizarea discuţiei, preluarea fără discernământ a practicilor din alte părţi, neglijarea experienţei locale pot îngreuna, distorsiona şi abate discuţia de la scopul principal, şi anume: creşterea armonioasă a copilului în trupul şi sufletul său. Prezenţa părinţilor, a tatălui şi a mamei, în centrul acestei preocupări rămâne esenţială. Excluderea lor sau diminuarea rolului lor în numele aşa-numitului interes superior al copilului transformă totul în ideologie cu toată paguba care decurge din acesta. Adresez mulţumire celor de faţă pentru bunăvoinţa de a fi prezenţi la această dezbatere. Nădăjduim într-un dialog matur şi responsabil, românesc şi european, creştin şi modern. Sper ca îndemnul Domnului Hristos «Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi», cuvânt care a fost inima educaţiei în arealul locuit de români pentru multe veacuri, să nu lipsească din tot ceea ce înseamnă educaţie pentru sănătate“.

„Starea de sănătate înseamnă foarte multe alte componente“

A urmat apoi discursul doamnei Camelia Gavrilă, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi: „Starea de sănătate înseamnă foarte multe alte componente: şi starea de bine fizic, somatic, fiziologic, şi starea de bine mental, şi armonia cu sinele, şi armonia cu Universul, şi starea de bine emoţional. Toate aceste lucruri foarte importante trebuie înglobate în conceptul de «sănătate» şi evident că fiecare vârstă are specificul ei: altfel te adresezi unui copil, altfel te adresezi unui adolescent, altfel te adresezi unei persoane mature“.

Din partea Ministerului Educaţiei a fost prezent la dezbatere Romeo Moşoiu, consilier în cadrul acestei instituţii: „În acest moment, în sistemul de învăţământ românesc avem disciplina educaţia pentru sănătate; există un curs opţional şi avem o programă revizuită încă din anul 2004. Vrem să arătăm că subiectul reprezintă o preocupare a Ministerului Educaţiei, că acest capitol este deosebit de important pentru copii şi pentru sistemul de învăţământ românesc. În ultima perioadă, acest subiect a fost adus în actualitate şi vor exista şi alte dezbateri pe această temă“.

Din partea Ministerului Sănătăţii a luat cuvântul medicul Daniel Mardare: „Este necesară formarea unei opinii de masă, fundamentată ştiinţific, faţă de igiena individuală şi colectivă, faţă de alimentaţie, îmbrăcăminte, muncă şi odihnă, faţă de utilizarea raţională a timpului liber, faţă de evitarea factorilor de risc, precum şi a modalităţii de solicitare a asistenţei medicale şi a diferitelor mijloace de investigaţii şi tratamente. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte educaţia pentru sănătate arma cea mai eficace a sănătăţii populaţionale. Sănătatea nu este preţuită în momentul în care este afectată şi apare o boală. Atunci când vorbim despre sănătate, înţelegem în primul rând serviciile de sănătate. În actuala perioadă, ne confruntăm cu creşterea costurilor serviciilor medicale şi creşterea impactului bolilor asupra întregii populaţii a ţării. În acest context, sloganul «E mai ieftin să previi decât să tratezi» este mai adevărat decât oricând“.

După alocuţiunile introductive au avut loc discuţii în cadrul a două ateliere de lucru - Conţinutul curricular al disciplinei educaţie pentru sănătate şi Analiza statutului disciplinei în planul cadru de învăţământ. În finalul evenimentului, în urma concluziilor desprinse din discuţiile avute, va fi redactată o rezoluţie cu privire la statutul şi conţinutul disciplinei educaţia pentru sănătate în planurile de învăţământ.