Priveghere arhierească la Mănăstirea Alexandru Vlahuţă

Preasfinţitul Părinte Ignatie a oficiat miercuri, 13 iunie, slujba Privegherii la Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” - Alexandru Vlahuţă din judeţul Vaslui. Cu acest prilej, s-a săvârşit rânduiala tunderii în monahism a doi vieţuitori de la aşezarea monahală.

În seara zilei de miercuri, 13 iunie 2018, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, a săvârşit slujba de Priveghere şi Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Naşterea Maicii Domnului” - Alexandru Vlahuţă din judeţul Vaslui. Răspunsurile la strană au fost date de Grupul psaltic „Macarie Ieromonahul” din Suceava, condus de Daniel Maxemiuc. În cadrul Sfintei Liturghii, Părintele Episcop Ignatie a săvârşit rânduiala tunderii în monahism pentru doi vieţuitori ai mănăstirii: rasoforul Serapion Bâgu a primit numele de monah Lazăr, iar rasoforul Varsanufie Bâclea a primit numele Eufrosin.

Dupa citirea Sfintei Evanghelii, Preasfinţitul Ignatie a rostit un cuvânt de învăţătură, subliniind modul în care un călugar îşi poate împlini cele trei voturi monahale şi cum acestea se raportează la învăţătura Bisericii: „Fecioria este fidelitate faţă de Hristos, să te dăruieşti lui Dumnezeu cu toată fiinţa ta. Se pleacă de la curăţia trupului, însă fecioria presupune mintea integră care nu se lasă fisurată de patimi şi păcat. Noi trăim drama patimilor pentru că mintea noastră nu mai este integră. A împlini votul sărăciei de bunăvoie înseamnă să nu-ţi ataşezi inima de nimic din tot ce ţine de lumea aceasta. Sărăcia pe care ne-o cere Hristos nouă, călugărilor, presupune ca inima să fie golită de cele ale lumii acesteia, pentru a fi pregătită să fie umplută de Dumnezeu. Când sufletul unui om este plin de patimi, Dumnezeu nu poate să vină în locul umplut de gălăgia lor. Sărăcia aceasta nu este altceva decât liniştea şi cuminţenia sufletului care contemplă şi năzuieşte să-L vadă pe Dumnezeu”.

La finalul Sfintei Liturghii protosinghelul Zaharia Curteanu, stareţul Mănăstirii Alexandru Vlahuţă, a mulţumit ierarhului pentru bucuria împreună-slujirii şi pentru oficierea rânduielii de tundere în monahism pentru cei doi vieţuitori ai aşezării monahale.