Proclamarea solemnă a canonizării sfinţilor putneni: Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan

Duminică, 14 mai 2017, va avea loc la Mănăstirea Putna proclamarea solemnă a canonizării sfinţilor putneni: Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan. Vă invităm să participaţi la acest moment de sărbătoare, pentru a ne împărtăşi din bucuria duhovnicească a sărbătorii.

Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, este un dar nepreţuit pe care Dumnezeu l-a făcut poporului român şi Bisericii Ortodoxe. Intrat în viaţa monahală de la 12 ani, a ajuns egumen al Mănăstirii Putna, Episcop de Rădăuţi, Mitropolit al Moldovei (1750–1760) şi a strălucit tuturor prin dragostea şi jertfa pentru oameni, prin râvna pentru Hristos şi Biserică, prin demnitate creştină şi neînfricare întru apărarea adevărului şi a binelui.

Rugăciunile şi activităţile sale au fost îndreptate în primul rând spre binele familiei, creşterea şi educaţia copiilor şi ajutorarea săracilor şi a celor în nevoi. Este al doilea mare ctitor al Mănăstirii Putna şi ctitor la mai multe biserici şi mănăstiri. A tipărit primul Abecedar din Moldova (1755), s-a îngrijit de înfiinţarea Spitalului „Sfântul Spiridon“ din Iaşi (1757) şi a primei şcoli rurale din Moldova, în satul Putna (1759).

Împreună cu Sfântul Iacob, la Putna şi la Sihăstria Putnei au vieţuit Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan.

Cuviosul Sila s-a născut în anul 1697 şi a intrat din copilărie în viaţa monahală, la Schitul Orăşeni din Botoşani. În jurul anului 1714, Cuviosul Sila a venit la Sihăstria Putnei. În 1753, Sfântul Iacob Putneanul l-a rânduit să poarte de grijă părinţilor sihaştri de aici, ascultare pe care a împlinit-o până în 1781. Simţind că se apropie de trecerea din această viaţă, s-a retras şi a mai trăit în această lume doi ani, întru răbdarea neputinţelor trupului şi în rugăciune cu smerenie şi cu mulţumire. În 23 aprilie 1783, Cuviosul Sila şi-a dat sufletul în mâinile Mântuitorului Hristos, după o viaţă în care s-a străduit să Îl slujească întru totul.

Despre Sfântul Paisie, tradiţia spune că era ca un stâlp de foc, sprijinind pe toţi cei din jur ca un povăţuitor adevărat. El primise de la Hristos, Păstorul cel Bun, darul cel mare al înainte-vederii, care, adăugându-se la noianul de virtuţi, l-a făcut să fie cunoscut şi cinstit de către toţi ca un adevărat păstor. În 16 decembrie 1784, Cuviosul Paisie s-a strămutat cu pace la cele veşnice.

Cuviosul Natan s-a născut în anul 1717, în zona Paşcanilor. A intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Putna. Aici a fost rasoforit  cu numele Natanail, a fost hirotonit ieromonah şi i s-a dat ascultarea de  eclesiarh. Sfântul Natan a arătat multă osârdie în cele două ascultări pe care le-a împlinit în viaţa monahală: cea de duhovnic şi cea de copist de manuscrise şi alcătuitor de pomelnice. A trecut la Domnul în 26 decembrie 1784.

Sprijinindu-se unul pe altul, în rugăciune şi în ascultare, lucrându-şi fiecare talantul dat de Dumnezeu, Sfântul Mitropolit Iacob şi Sfinţii Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan au reuşit să scrie o pagină sfântă în istoria secolului al XVIII-lea din Moldova.

Sub ascultarea Sfântului Iacob, colaboratori din toate cinurile bisericeşti şi straturile sociale au lucrat împreună spre binele comunităţii şi spre mântuirea lor. Împreună-lucrarea lor reprezintă un model de comuniune între ierarh şi monahi, între cler şi popor, în ascultare şi în dragoste, care a bineplăcut lui Dumnezeu.

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în şedinţa din 6–7 iunie 2016, a hotărât canonizarea Sfântului Iacob Putneanul şi a ucenicilor săi, Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan, vieţuitori la Putna şi Sihăstria Putnei, cu zilele de prăznuire de 15, respectiv 16 mai.

Glasul sfinţilor cheamă pe toţi cei iubitori de Hristos să ia parte la acest moment de sărbătoare. Să le ascultăm chemarea, pentru a ne bucura de slava de care ei se împărtăşesc în Împărăţia lui Dumnezeu!

Programul manifestărilor

prilejuite de proclamarea solemnă

a canonizării sfinţilor putneni

Sâmbătă, 13 mai, Mănăstirea Putna

13:00 – Primirea delegaţiei oficiale de ierarhi, condusă de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României.

18:00 – Ultimul Parastas pentru Mitropolitul Iacob Putneanul şi Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan;

19:00 – Slujba Privegherii.

Duminică, 14 mai, Mănăstirea Putna

9:30 – Sfânta Liturghie, săvârşită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, şi ierarhii prezenţi, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi;

Proclamarea solemnă a canonizării sfinţilor putneni: citirea tomosurilor de canonizare, prezentarea icoanelor, închinarea la sfintele moaşte şi cântarea troparelor.

După sfârşitul slujbei, toţi credincioşii se vor putea închina la sfintele moaşte ale sfinţilor putneni, care vor fi aşezate pe o scenă special amenajată lângă Biserica Voievodală.

13:30 – Recital de poezie şi muzică „La Putna Sfântului Ştefan şi a Sfântului Iacob“ al grupului de elevi Ai lui Ştefan, noi oşteni de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor“ din Vicovu de Sus, condus de prof. Vasile Schipor;

16:00 – Vernisarea expoziţiei „Sfântul Mitropolit Iacob Putneanul. Părintele, ctitorul, cărturarul“ în Muzeul Mănăstirii Putna;

19:00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna.

Luni, 15 mai, mănăstirile Putna şi Sihăstria Putnei

9:30 – Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfântului Mitropolit Iacob Putneanul, Mănăstirea Putna;

17:00 – Pelerinajul Sfinţilor – În sunetul clopotelor.

Cele două racle cu sfinte moaşte vor fi purtate în pelerinaj, pe jos, de la Mănăstirea Putna până la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Aici, ele vor fi aşezate spre închinare pe o scenă amenajată lângă Biserica „Buna Vestire“.

19:00 – Slujba Privegherii în cinstea Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan, la Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Marţi, 16 mai, Mănăstirea Sihăstria Putnei

9:30 – Sfânta Liturghie în ziua de prăznuire a Sfinţilor Cuvioşi Sila, Paisie şi Natan, Mănăstirea Sihăstria Putnei.