PS Damaschin Dorneanul: „Nicăieri altundeva nu vom găsi hrană mai bună pentru suflet decât în Biserica lui Dumnezeu”

În Duminica a XVIII-a după Rusalii (a Pescuirii minunate), Preasfinţitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, s-a aflat în mijlocul obştii Schitului „Sfânta Treime” din satul Codru - Cajvana, Protopopiatul Suceava 1, judeţul Suceava.

Ierarhul a fost primit la prima oră a dimineţii de către stavrofora Domnica Ciot, stareţa schitului, Gheorghe Tomăscu, primarul oraşului Cajvana, alte oficialităţi locale şi un grup de elevi îmbrăcaţi în costume populare.

Sfânta Liturghie arhierească a avut loc în paraclisul de vară aflat în curtea schitului. Alături de Preasfinţitul Părinte Damaschin a slujit şi părintele protopop Viorel Ilişoi, precum şi preoţi din parohiile din împrejurimi. Răspunsurile liturgice au fost date de maicile de la Schitul „Sfânta Treime”.

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, ierarhul a vorbit despre „Pescuirea minunată” relatată în Evanghelia zilei: „Domnul Hristos i-a spus lui Petru: Nu te înspăimânta Petre, de-acum n-o să mai pescuieşti peşti, ci o să fii pescar de oameni. Aşa Domnul a ales pe primii patru dintre Apostoli Săi: Simon care mai apoi s-a numit Petru, Andrei era fratele lui, Iacob şi Ioan. Pe cine pescuieşte astăzi Dumnezeu? În Evanghelie am văzut că a pescuit mai întâi patru oameni, i-a luat şi i-a făcut ucenicii Săi. Dumnezeu este principalul Pescar de astăzi! Şi pe cine pescuieşte? Pe el şi pe tine şi pe tine şi pe tine! De unde ne-a pescuit Dumnezeu? Dumnezeu ne-a pescuit dintr-o mare! Din care mare? Atunci când un pescar scoate peştele din apă, peştele moare; aşa pescuiesc oamenii. Dar Dumnezeu pescuieşte altfel: El ia peştii - adică pe noi, oamenii - dintr-o mare care este infectată şi în care dacă am rămâne noi ar fi priveliştea aceea pe care aţi mai văzut-o dumneavoastră pe la televizor, cu câteva lacuri în care erau foarte multe deşeuri sau substanţe nepotrivite şi pe marginea lacului vedeaţi peşti stând, plutind morţi. Asta-i lumea, asta-i marea vieţii care se-nvolburează de-atâtea ispite şi în care încetul cu încetul murim, nu numai cu trupul - cu trupul oricum murim - murim cu sufletul! De ce? Nu mai putem respira (peştii ştiţi că respiră în apă). Noi, oamenii, nu mai putem respira dacă am rămâne numai în apele acestea tulburi, pline de impurităţi, pline de substanţe care ne fac rău; văzduhul acestei lumi este unul impur. Nu ne putem hrăni cu ceea ce lumea aceasta depărtată de Dumnezeu doreşte să ne ofere. Ce ne oferă lumea aceasta? Care-i mediul în care trăim noi? Care-i hrana cu care se hrănesc peştii-oameni ai acestei lumi cel mai mult? Cu multă ură, cu multă răzbunare, cu multă răutate, cu multă dezordine morală, cu multă invidie, cu multă judecată, cu multă grijă pentru celălalt, cu multă ucidere, cu multă crimă de oameni maturi şi de prunci în pântec, cu multă destrăbălare pe toate drumurile şi pe toate cărările. Asta-i marea în care trăim şi Pescarul de oameni, Dumnezeu, vrea să nu murim şi El când pescuieşte, pescuieşte nu ca să ne pună acolo şi să murim în corabie, ci ne scoate din ape tulburi şi ne pune în ape limpezi. Dacă vreţi, imaginaţi-vă această corabie în care Dumnezeu ne aduce ca pe un acvariu mare cu apă limpede şi permanent purificată, cu hrană bună. Unde ne aduce acest Pescar - Domnul Hristos? Care-i corabia, care-i acvariul acesta cu ape limpezi şi cu hrană pentru suflet de viaţă dătătoare, fraţilor şi surorilor? Biserica este corabia care merge pe marea aceasta învolburată a lumii şi în care noi scăpăm; nicăieri altundeva nu vom găsi hrană mai bună pentru suflet decât în Biserica lui Dumnezeu”.

La final, conform tradiţiei, credincioşii prezenţi şi obştea mănăstrii au fost binecuvântaţi de PS Părinte Damaschin.

Schitul „Sfânta Treime” din Codru - Cajvana a fost înfiinţat în anul 2004, iar biserica schitului a fost târnosită în anul 2008.