„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Sală arhiplină, la cea de-a doua mare conferință susținută de părintele Zaharia Zaharou
A doua mare conferință susținută la Iași de binecunoscutul părinte arhimandrit Zaharia Zaharou s-a desfășurat aseară în Aula Magna „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Tema întâlnirii - „Cele 3 perioade ale vieții duhovnicești cu referire la învățăturile Sfântului Siluan și ale Părintelui Sofronie Saharov” - a suscitat un viu interes în rândul ieșenilor, atât locurile de la parter, cât și cele de la balcon fiind ocupate. Evenimentul a fost organizat de sectorul Exarhat al Arhiepiscopiei Iaşilor, împreună cu Editura Doxologia.
Dacă miercuri seară părintele arhimandrit Zaharia Zaharou de la Mănăstirea ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex, Marea Britanie, a susținut la Centrul „Providența” conferința „Lacrimile. Tămăduirea persoanei”, ieri seară a vorbit în fața unui public numeros despre „Cele 3 perioade ale vieții duhovnicești cu referire la învățăturile Sfântului Siluan și ale Părintelui Sofronie Saharov”. La eveniment au participat preoți, profesori, părinți consilieri, precum și foarte mulți tineri.
Referatul conferinței a fost citit în limba română de părintele arhimandrit Nichifor Horia, cel care a fost, de altfel, și moderatorul întâlnirii. „În general, atunci când vorbea despre viața duhovnicească, părintele Sofronie se ferea să formuleze scheme sau să alcătuiască sisteme, cunoscând din încercare faptul că experiențele duhovnicești nu pot fi îngrădite în hotarele înguste ale logicii omenești. Fiecare om își are propria cale către Dumnezeu, potrivită năzuinței lui spre desăvârșire. Totuși, uneori, și părintele Sofronie recurgea la anumite imagini și modele pentru a-și ilustra mai bine ideile în legătură cu anumite teme duhovnicești. Astfel, observând că unele fenomene se repetă în viața oamenilor de-a lungul veacurilor, el împărțea viața duhovnicească în trei etape sau perioade distincte. Prima etapă este cercetarea Duhului Sfânt, atunci când omul încheie un legământ cu Dumnezeu. Cea de-a doua etapă este o îndelungată și grea nevoință, după ce Domnul Și-a retras harul de la noi. Ultima etapă este redobândirea pentru totdeauna a harului mântuirii. Starețul spunea adeseori că această călătorie duhovnicească în trei etape a fost preînchipuită în Vechiul Testament în viața poporului lui Dumnezeu - Israel. Întâia oară, Dumnezeu i-a cercetat pe evrei atunci când le-a dăruit harul trecerii prin Marea Roșie, după ieșirea din Egipt. Au urmat apoi 40 de ani de încercări și suferințe în pustie, când Domnul Și-a retras harul de la ei. În cele din urmă, harul lui Dumnezeu s-a reîntors, iar ei au moștenit pământul făgăduinței”, s-a arătat în referatul părintelui Zaharia Zaharou.
După prezentarea referatului, domnul Cătălin Jeckel, directorul Editurii Doxologia a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a făcut o scurtă prezentare a volumului „Adu-ți aminte de dragostea cea dintâi” a părintelui Zaharia Zaharou, apărut anul acesta la Editura Doxologia. Lucrarea este o incursiune în teologia Părintelui Sofronie despre cele trei perioade ale vieții duhovnicești. De-a lungul cărții, cititorul se întâlnește cu învățăturile Părintelui Sofronie, atât prin citatele care fac trimitere la scrierile sale, cât și prin bogatele exemple din învățătura sa orală.
În partea a doua a conferinței, invitatul a răspuns întrebărilor venite din sală.
Conferință și la Facultatea de Teologie din Iași: „Mintea care imaginează nu este potrivită pentru teologie”
Tot ieri, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, părintele arhimandrit Zaharia Zaharou le-a vorbit studenților și părinților profesori despre „Importanța studierii Sfinţilor Părinți”. Întâlnirea a fost moderată de părintele decan Ion Vicovan, care a prezentat, la început, invitatul și Mănăstirea ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex.
„Starețul Sofronie accentuează faptul că mintea care imaginează nu este potrivită pentru teologie. Imaginația minții nu poate să treacă dincolo de hotarele realității zidite, în vreme ce luminarea harului face ca inima omului să participe la energiile dumnezeiești, care sunt cu mult mai sus decât toate câte cerem sau pricepem noi. Înțelegem, de asemenea, de ce Părintele Sofronie, deși nu disprețuiește erudiția teologiei academice, nici nu o supraestimează. O consideră folositoare pentru viața istorică a Bisericii, dar numai în măsura în care este însoțită de o credință vie și smerită, urmând învățătura Apostolilor, a Prorocilor și a Sfinților Părinți ai Bisericii. Teologia este o haină prea strâmtă pentru filosofie, care vrea ca mintea să poată să se aventureze liberă printre diferitele sisteme ale cunoașterii umane, care se contrazic și se infirmă reciproc. Sfânta Scriptură ne spune: «Nouă cugetări am fericit în inima mea și a zecea o voi grăi cu limba». Teologia Sfinților este, prin urmare, doar această a zecea cugetare, care izvorăște din inima lor ”, s-a arătat în referatul părintelui arhimandrit Zaharia Zaharou.