Simpozionul Internaţional „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, la final

În perioada 15-17 mai, s-a desfăşurat la Iaşi cea de-a VII-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Dumitru Stăniloae”, eveniment organizat de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, împreună cu Sectorul învăţământ al Arhiepiscopiei Iaşilor şi cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, în parteneriat cu Secretariatul de Stat pentru Culte (SSC), Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Primăria Municipiului Iaşi, Complexul Mitropolitan Iaşi şi Colegiul „Sfântul Nicolae”. Ediţia de anul acesta a simpozionului, parte a Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE), proiect cultural-educativ organizat anual în perioada mai-iunie de Primăria Municipiului Iaşi, a avut tema „Creştinismul în postcomunism (1989-2019): tranziţie - terapie - tendinţe”.

Simpozionul Internaţional „Dumitru Stăniloae” de la Iaşi a ajuns la final. Pe parcursul a trei zile, au luat cuvântul experţi în domeniul istoriei şi teologiei, profesori renumiţi din România şi din străinătate, academicieni, antropologi şi sociologi, pentru a dezbate tema din anul acesta: „Creştinismul în postcomunism (1989-2019): tranziţie - terapie - tendinţe”.

Vineri, 17 mai, în ultima zi a manifestării ştiinţifice, lucrările au continuat în Sala „Iustin Moisescu” a Ansamblului Mitropolitan Iaşi, unde au fost susţinute prelegeri în cadrul a două sesiuni.

Prima dintre aceste prelegeri a fost susţinută de Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor. Subiectul abordat a fost „Biserica şi semnele vremii. Între norma Tradiţiei şi consecvenţa realismului pastoral”. ”Considerăm că acesta este pericolul major al credinţei în era postmodernităţii: unii creştini ortodocşi se cantonează în superstiţii, promovând o evlavie exprimată în practici folclorice, iar noi, slujitorii Bisericii, coabităm tacit cu astfel de percepţie asupra experienţei ecleziale, de teama de a nu ne pierde, numeric vorbind, credincioşii. Prin urmare, tradiţiile, cu «t» mic, adică cele de nuanţe folclorice, urzupează lent, dar sigur Tradiţia. Ca experienţă vie şi autentică a vieţii în Hristos, acest tip de «ortodoxie» este dublată de «ortopraxie», un ansamblu de practici socio-familiale cvasi-folclorice ce întreţin adevărat doar la nivelul lor permanenţa faptului religios. De fapt, pentru a fi mai precişi, nu o întreţine, ci o subţiază, o anemiază de seva cea adevărată. De aceea, probabil, nu mai simţim nevoia efortului unei actualizări a mesajului Evangheliei care să penetreze în viaţa cotidiană a creştinului”, a subliniat Episcopul Huşilor.

În continuare, pr. dr. Constantin Sturzu, consilier al Sectorului comunicare şi relaţii publice al Arhiepiscopiei Iaşilor şi purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, a vorbit despre „Biserica reală şi lumea virtuală. Pentru o tehno-teologie a comunicării”.

Ultimele trei prezentări le-au aparţinut lui Lucian Cîrlan, doctorand la „Ecole Pratique des Hautes Etudes” (Paris-Sorbonne) - „Driftul secularizării. Dezgheţul (ne)religios în România postcomunistă”, profesorului dr. Cătălin Turliuc de la Academia Română - filiala Iaşi - „Rolul religiei în postcomunism şi religiile seculare” şi profesorului univ. dr. Nicu Gavriluţă de la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din Iaşi - „Neomarxismul şi noile forme ale secularizării”.

În încheierea simpozionului, pr. prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, a prezentat concluziile acestui eveniment: „Aş numi prima concluzie analiză. S-a remarcat că la acest simpozion au participat mulţi mireni, cunoscători ai vieţii bisericeşti, specialişti în domeniile pe care le-au reprezentat; au fost comunicări din punct de vedere istoric, sociologic, antropologic, teologic şi altele. Am avut o gamă foarte complexă, foarte variată de prezentări. A doua concluzie aş numi-o un fel de constatare. Indiferent de perspectiva din care s-a vorbit, am observat că toate comunicările au convers spre Biserică. Am aflat că Dumnezeu a fost foarte important în istorie, că Biserica este foarte importantă având Sfânta Liturghie, icoane, slujbe, că ne rupe de lumea atât de tensionată şi învolburată şi ne aduce într-un loc de linişte, ne pune în relaţie «noi cu noi înşine», în relaţie cu înaintaşii noştri şi, în final, în relaţie cu Dumnezeu. Biserica este deci locul, spaţiul, în care trăim cel mai bine comuniunea. A treia concluzie aş numi-o soluţie. Dumnezeu este Soluţia în ultimă instanţă şi, după cum s-a menţionat la dezbaterea din deschiderea simpozionului, «să-L mai lăsăm şi pe Dumnezeu să lucreze!»”.

„Ca organizator, sunt foarte bucuros şi recunoscător pentru sprijinul pe care Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, prin Părintele Mitropolit Teofan, l-a oferit acestei manifestări care, într-o deplină libertate şi aşezare lăuntrică, a reuşit să adune, să coaguleze la Iaşi atât de multe energii, atât de multe persoane, idei şi perspective care ne pot ajuta pe noi, creştinii, să articulăm nu doar un discurs, ci şi un mod de a acţiona mai frumos, mai coerent, tocmai pentru ca mărturia creştină să fie cu adevărat percepută la înalta ei valoare, la adevărata ei dimensiune. De aceea, cred că Simpozionul «Dumitru Stăniloae», din punctul acesta de vedere, şi-a împlinit şi anul acesta foarte bine chemarea şi mă aştept ca în viitor el să ofere şi mai multe perspective şi mai multe deschideri, atât pentru noi, cei care acţionăm în administraţia Bisericii, cât şi pentru cei care, într-o formă sau alta, se inspiră din acest model”, ne-a declarat părintele arhimandrit Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor.

Eveniment ştiinţific cu o largă deschidere către spaţiul academic de cercetare

Organizat sub patronajul marelui teolog român Dumitru Stăniloae, simpozionul anual al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi este un eveniment ştiinţific cu o largă deschidere către spaţiul academic de cercetare dedicat dezbaterilor teologice privind istoria şi spiritualitatea bimilenară a Bisericii în viaţa cetăţii, sub aspect dogmatic, patristic, canonic, moral şi liturgic. Anul acesta au susţinut comunicări, printre alţii: Radu Preda (conferenţiar al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca şi preşedinte al IICCMER), Vasile Dîncu (sociolog, profesor la Facultatea de Sociologie a Universităţii din Bucureşti), Adrian Lemeni (conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti), Nicu Gavriluţă (profesor universitar la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice), Sever Voinescu, Gheorghe Iacob (profesor universitar la Facultatea de Istorie din Iaşi), Mirel Bănică (antropolog şi sociolog), Adrian Opre (profesor la Facultatea de Psihologie din Cluj-Napoca), pr. Dan Sandu (conferenţiar universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi), pr. Răzvan Ionescu (consilier la Mitropolia Ortodoxă Română pentru Europa Occidentală şi Meridională), Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, pr. dr. Constantin Sturzu (consilier al Sectorului comunicare şi relaţii publice al Arhiepiscopiei Iaşilor şi purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei), Lucian Cîrlan (doctorand în istoria şi sociologia religiilor la „Ecole Pratique des Hautes Etudes Paris-Sorbonne”), Cătălin Turliuc (profesor asociat la Facultatea de Drept a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi cercetător ştiinţific la Academia Română, filiala Iaşi).

Amintim şi faptul că, în contextul deţinerii de către oraşul Iaşi a titlului de „Capitala Tineretului din România 2019-2020”, ediţia din acest an a simpozionului s-a îndreptat şi către mediul liceal, în sensul că programul a inclus şi o serie de întâlniri cu elevii unor licee de prestigiu de pe cuprinsul oraşului Iaşi. Astfel, în prima parte a zilei de 15 mai, o parte din invitaţii simpozionului au avut discuţii interactive cu elevii din patru instituţii de învăţământ preuniversitar, tematica acestor discuţii tratând lecţiile învăţate din comunism, precum şi provocările întâmpinate în postcomunism şi atitudinea corectă în faţa acestor provocări.