„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Slujbă de pomenire la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi
Astăzi, 6 mai 2019, potrivit rânduielilor creştin-ortodoxe, în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi se va săvârşi slujba Parastasului pentru domnul Moldovei Vasile Lupu, la împlinirea a 380 de ani de la sfinţirea bisericii de către Sfântul Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei. Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” este cel mai important monument ctitorit de Vasile Lupu. Încă de la înscăunarea sa din anul 1634, el s-a considerat un urmaş al marilor basilei bizantini, pe care a încercat să îi şi urmeze. Ctitorirea Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi” trebuie înţeleasă în contextul epocii ca o emblemă a unui domnitor puternic, bogat şi ambiţios, dorită a fi un model pentru toate bisericile ortodoxe. În plus, ea reprezintă şi un element strategic pentru sistemul defensiv al Moldovei, pentru că, fiind supuşi ai Înaltei Porţi, domnii moldoveni nu aveau voie să îşi mai clădească cetăţi de apărare. De aceea recurgeau la soluţia bisericilor fortificate. Mănăstirea „Trei Ierarhi” din Iaşi nu face excepţie, fiind înconjurată de ziduri groase. Construcţia locaşului a început cel mai probabil în anul 1637, la trei ani după urcarea pe tron a lui Vasile Lupu, dată până la care el zidise deja alte două biserici în Iaşi: „Sfântul Ioan Botezătorul” (ctitorită de Miron Barnovschi, Vodă Lupu doar o finalizează) şi „Sfântul Atanasie” din Copou. La construcţia edificiului au lucrat meşteri din Răsărit şi Apus, sculptori în piatră, care au înfrumuseţat exteriorul printr-o multitudine de broderii. (S.C., L.A.)