„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Slujbe arhiereşti în Protopopiatul Bârlad
Credincioşii din mai multe parohii ale Protopopiatului Bârlad au avut bucuria să se roage împreună cu ierarhul lor, Preasfinţitul Ignatie. Chiriarhul locului a slujit marţi, 20 martie, atât Taina Sfântului Maslu, cât şi Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite.
În dimineaţa zilei de marţi, 20 martie 2018, Preasfinţitul Părinte Ignatie, Episcopul Huşilor, a săvârşit Taina Sfântului Maslu pentru bolnavii internaţi în Spitalul de Psihiatrie din Murgeni, judeţul Vaslui. Cu acest prilej, ierarhul a adresat un cuvânt de mângâiere în care a menţionat că „rugăciunea este unul dintre cele mai bune medicamente care vindecă bolile sufletului, dar şi pe cele cele ale trupului". „Este dovedit ştiinţific că oamenii care se roagă reuşesc să treacă altfel prin încercările la care îi supune boala sufletească sau trupească. Aceasta pentru că ori de câte ori ne rugăm este prezent Dumnezeu, iar prezenţa Lui se face simţită şi lucrează în mintea, inima şi viaţa oricărui om care Îi cere ajutorul". Ierarhul Huşilor a mulţumit părintelui Ţicău Iorgu de la Parohia Murgeni şi managerului Ionel Carp pentru invitaţia făcută. De asemenea, a vizitat Secţia de pediatrie şi i-a îndemnat pe toţi cei prezenţi ca, în vreme de suferinţă, să rostească cât mai des rugăciunea inimii.
Tot marţi, Părintele Episcop Ignatie a efectuat o serie de vizite pastorale la parohiile Murgeni, Blăgeşti, Schineni şi Sărăţeni, Ţuţcani, Măluşteni, Lupeşti, Bursuci şi Zorleni, ce aparţin de Protopopiatul Bârlad.
În după-amiaza zilei de marţi, 20 martie, Preasfinţitul Părinte Ignatie a slujit Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte Sfinţite la Mănăstirea Grăjdeni din Protopopiatul Bârlad. Episcopul Huşilor a îndemnat obştea monahală să înţeleagă timpul rugăciunii şi înfrânarea ca fiind armele de căpătâi ale oricărui monah: „Mila şi harul lui Dumnezeu ne vindecă sufletul de toate rănile păcatelor pe care, în mod voit, le lăsăm să intre în viaţa noastră. Ar trebui ca viaţa noastră să se consume între cele două jaloane: rugăciunea mai multă şi asceza. Aceasta este menirea noastră. Adevărata mâncare a călugărului este postul şi înfrânarea, starea de nevoinţă a sufletului. Noi trebuie să fim oameni de rugăciune şi de smerenie. Ceea ce nu este foarte uşor, dar putem să le împlinim în viaţa noastră dacă ne împărtăşim cu Hristos. Atunci devenim purtători de Hristos, purtători ai Duhului Sfânt".