Slujbe de pomenire pentru românii căzuţi la Fântâna Albă

Luni, 1 aprilie, bucovinenii şi-au pomenit strămoşii ucişi în masacrul de la Fântâna Albă, prin două slujbe de Parastas, la Fântâna Albă şi la Mănăstirea Putna. Pe 1 aprilie 1941, la Fântâna Albă au fost masacraţi circa 3.000 de români care voiau să treacă în Patria mamă, după ce nordul Bucovinei fusese răpit de către URSS în urma Pactului Ribbentrop-Molotov.

La comemorarea de la Fântâna Albă, acum în Ucraina, au participat foarte mulţi români din nordul Bucovinei, urmaşi ai celor care au plecat în 1941 spre Patria mamă. Alături de aceştia au venit şi Irina Loredana Stănculescu, Consulul General al României la Cernăuţi, şi Ionel Ivan, ministrul consilier în cadrul Consulatului, Grigore Timiş, deputat român în Parlamentul Ucrainei, Ion Popescu, preşedinte al Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”, Petro Ostaficiuc, primarul comunei Volcineţul Vechi din care face parte satul Fântâna Albă, şi români din România.

Cu binecuvântarea IPS Părinte Meletie, Mitropolitul Cernăuţilor şi Bucovinei, slujba Parastasului a fost săvârşită de arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, protoiereul Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, protoiereul Vasile Covalciuc, protopop de Storojineţ, şi alţi preoţi români din Ucraina şi România.

După parastas, au urmat cuvântările şi depunerile de coroane de flori.

În prima parte a cuvântului său, arhimandritul Melchisedec Velnic a arătat că libertatea are chipul lui Dumnezeu şi că nimeni nu ne poate îngrădi credinţa şi rugăciunea: „Ne am rugat pentru toţi cei care au adormit în locul acesta aici. Ei au purtat o singură vină, au avut o singură dorinţă: dorinţa de a fi liberi, de a se manifesta liber în credinţă, în cultură, în spiritualitate, în ceea ce aveau ei înăuntrul lor. Să nu uităm că libertatea poartă chipul lui Dumnezeu. Libertatea este un dar pe care Dumnezeu ni l-a dat. Libertatea este cea care ne arată pe noi că suntem, înainte de toate, fiinţe create după chipul lui Dumnezeu şi ne asemănăm cu Dumnezeu când ne manifestăm liber în credinţa noastră. Şi orice îngrădire a credinţei noastre nu este altceva decât o îngrădire a lui Dumnezeu din sufletele noastre, o îngrădire a vieţii celei veşnice, o îngrădire care caută să ne oprime. Dar credinţa niciodată nu poate fi stăvilită cu ceva”.

La finalul manifestării de la Fântâna Albă, elevii Grupului vocal-tradiţional „Ai lui Ştefan, noi oşteni” de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor”, Vicovu de Sus, au susţinut un recital de cântece şi poezii inspirate din evenimentele de acum 78 de ani.

În seara aceleiaşi zile, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, începând cu ora 19:30, la Mănăstirea Putna, a avut loc o slujbă de pomenire, în faţa monumentului dedicat eroilor de la Fântâna Albă.

Pe lângă obştea mănăstirii şi numeroşi credincioşi, la această slujbă au participat oficialităţi locale şi Dumitru Davidel de la Asociaţia Naţională Cultul Eroilor, filiala Suceava, care a oferit diplome de excelenţă celor care s-au implicat în cinstirea eroilor.

Portalul Memorial Golgota Neamului - „Fântâna Albă” este închinat jertfei românilor de pretutindeni şi din toate timpurile pentru libertate, independenţă şi demnitate naţională şi, în mod special, românilor care au fost ucişi în masacrul de la Fântâna Albă, din nordul Bucovinei, la 1 aprilie 1941, pentru vina de a-şi fi iubit neamul, credinţa şi patria.

În Anul Centenar, Mănăstirea Putna a publicat în colecţia „Destin bucovinean” volumul „Fântâna Albă - Golgota neamului”, care cuprinde mărturii despre masacrul de la Fântâna Albă din 1 aprilie 1941, când mii de români au fost omorâţi pentru vina de a-şi fi iubit neamul, credinţa şi patria.