Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Moldova Slujire arhierească de Paşti la Mănăstirea Coşula

Slujire arhierească de Paşti la Mănăstirea Coşula

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Moldova
Un articol de: Flavius Popa - 11 Aprilie 2018

În cea de-a treia zi a Sfintelor Paşti, 10 aprilie 2018, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica monument istoric cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae" din cadrul Mănăstirii Coşula, judeţul Botoşani.

Înainte de a sluji Sfânta Liturghie, ierarhul a citit rugăciunile de dezlegare numeroşilor credincioşi şi pelerini prezenţi şi veniţi din localităţile învecinate, dar şi din alte zone ale ţării. Din soborul slujitorilor au făcut parte părintele Lucian Leonte, protopopul Protoieriei Botoşani, părintele arhimandrit Teodosie Pleşca, stareţul Mănăstirii Zosin, dar şi părintele arhimandrit Calinic Chirvase, stareţul Mănăstirii Coşula. Răspunsurile la strană au fost oferite de un grup format din studenţi teologi şi vieţuitori ai aşezământului monahal.

„Dobândirea Sfântului Duh se împlineşte într-o inimă smerită"

În cuvântul de învăţătură rostit, Înaltpreasfinţia Sa a vorbit despre căile prin care fiecare creştin poate dobândi Sfântul Duh: „Nimic din viaţa creştinească nu se împlineşte decât sub adumbrirea Duhului Sfânt. Iar Duhul Sfânt nu poate fi în viaţa omului care nu se roagă, în viaţa celui care nu iartă. De aceea, dobândirea Sfântului Duh se împlineşte într-o inimă smerită, într-o inimă care iubeşte pe vrăjmaşi, într-o inimă de pocăinţă. Acestea sunt căile prin care Duhul Sfânt poate să pătrundă în viaţa omului.

Dobândirea Duhului Sfânt nu se poate face în afara Sfintei Liturghii. Părinţii din pustie, dar şi viaţa de parohie aminteau de-a lungul vremii că este necesar în viaţa omului ca el să urmeze calea smereniei, a rugăciunii, a pocăinţei, a iubirii vrăjmaşului, dar omul nu are putere întru smerenie şi pocăinţă dacă nu primeşte această putere de la Sfânta Liturghie. Duhul Sfânt nu poate să-şi găsească sălaş în inima omului decât în Sfânta Liturghie".

În cadrul slujbei, la momentul cuvenit, părintele Iustinian Bolotă a fost hirotonit întru ierodiacon pe seama mănăstirii. La final, după ce credincioşii s-au împărtăşit cu Sfintele Taine, aceştia au primit binecuvântare din partea Mitropolitului Moldovei şi Bucovinei. De asemenea, ierarhul a primit în dar din partea mănăstirii icoana Învierii Domnului.

Scurt istoric

Aflată la 20 km sud-est de Botoşani şi datând din anul 1535, Mănăstirea Coşula reprezintă ctitoria boierului Mateiaş Coşolvei, vistiernicul domnitorului Petru Rareş, domnul Moldovei. Ansamblul monahal este un exemplu clasic al arhitecturii medievale moldoveneşti, dar şi un loc de liniştire sufletească pentru pelerini. În secolele XVII-XVIII, aşezământul reprezenta un important centru duhovnicesc şi cultural, având peste 1.000 de călugări. În anul 1908, complexul monahal a fost părăsit, devenind biserică parohială, ulterior fiind reînfiinţat în 1991. Locaşul este construit din piatră, iar pentru conturul ferestrelor şi al ocniţelor s-a folosit cărămidă. După demersuri repetate ce au durat aproximativ 18 ani, prin stăruinţa părintelui stareţ Calinic Chirvase, în anul 2014, au început lucrările de restaurare la întregul ansamblu: biserica, stăreţia, casa egumenească, clopotniţa, beciurile şi zidul împrejmuitor.