„Trebuie să ne ocupăm de comunism ca să ne putem ocupa de viitor“

În Sala „Baptisteriu“ a Muzeului Mitropolitan din Iaşi a avut loc vineri, 10 februarie, conferinţa „Între sfinţenie şi laşitate. Istoria Bisericii sub comunism“. Evenimentul a fost organizat de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, prin Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ şi Colegiul „Sfântul Nicolae“ din Iaşi. Tema întâlnirii a fost dezbătută de teologul Radu Preda, preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi conferenţiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, istoricul George Enache, conferenţiar la Facultatea de Istorie, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, şi istoricul Adrian Nicolae Petcu, cercetător la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Conferinţa „Între sfinţenie şi laşitate. Istoria Bisericii sub comunism“ a fost organizată cu prilejul Anului comemorativ Justinian Patriarhul  şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului, aşa cum a fost declarat anul 2017 de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, dezbaterea de vineri s-a dorit a fi o întâlnire pregătitoare a Simpozionului „Dumitru Stăniloae“ ce va avea loc la Iaşi în perioada 4-6 mai. La aceste aspecte organizatorice a făcut referire, în debutul evenimentului, părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi: „Am organizat o primă întâlnire dintr-un şir de întrevederi, în vederea organizării simpozionului internaţional al facultăţii noastre de teologie ortodoxă, care se va desfăşura în perioada 4-6 mai. Tema simpozionului este «Mărturie şi memorie în România comunistă». Această problematică este importantă şi necesară; se impune cu necesitate o dezbatere pe această temă, pentru că despre perioada comunistă, deşi s-a scris, nu s-a scris suficient, iar din ceea ce s-a scris, uneori s-a scris incomplet, alteori tendenţios. Eu văd în această problematică de dezbatere o necesitate şi o contribuţie în această zonă atât din partea teologilor şi a preoţilor, cât şi din partea mirenilor istorici care au preocupări în acest domeniu“.

Invitaţii dezbaterii au fost teologul Radu Preda, preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc şi conferenţiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj, istoricul George Enache, conferenţiar la Facultatea de Istorie, Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galaţi, şi istoricul Adrian Nicolae Petcu, cercetător la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Primul vorbitor a fost istoricul George Enache, care a punctat câteva aspecte ce ar trebui avute în vedere atunci când se face referire la perioada comunistă: „Am constatat că oamenii, dincolo de a vedea fenomenul general istoric şi conceptele generale care sunt abstracte, se interesează de oameni, pornind de la personalităţi publice. De exemplu, nu se afirmă că regimul comunist a fost criminal sau nu, ci se spune despre Ceauşescu că a fost criminal sau nu. Oamenii personalizează foarte puternic conceptele generale. Şi în cazul conferinţelor pe care le-am susţinut în mediul ecleziastic, auditoriul a fost mai puţin interesat de diferite demonstraţii şi relaţii istorice; inevitabil, la finalul întâlnirii, tot timpul un participant, cleric sau nu, mă întreba: «L-am cunoscut pe cutare părinte, Arsenie Boca, Arsenie Papacioc etc. Este sau nu sfânt? Există ceva în biografia lui care-i pătează reputaţia?». Pentru aceşti oameni, istoria comunismului se rezuma la acel destin individual, care reprezenta fie un reper moral, fie încarnarea răului din perioada comunistă. De aceea, am zis să pornim de la bază, de la această percepţie personală a fiecăruia, şi apoi, într-un final, să ajungem la discuţiile de perspectivă istorică largă şi analiză instituţională“.

Istoricul Adrian Nicolae Petcu a adus în atenţia publicului situaţii în care preoţii au avut de suferit de pe urma regimului comunist şi a evidenţiat sursele din care pot fi aflate informaţii veridice din acea perioadă: „După revoluţia din decembrie 1989, s-a înregistrat o adevărată avalanşă de literatură memorialistică scrisă de supravieţuitorii temniţelor comuniste, din care am putut afla multe lucruri interesante, în special despre cum clericii au slujit în temniţele comuniste, despre cum aceştia au continuat să-L mărturisească pe Hristos. Întreagă această literatură a părut poate la început neconvingătoare, pentru că e dificil de imaginat cum poate exista slujire preoţească în condiţii de carceră. Totuşi, aceste lucruri s-au întâmplat. Multe aspecte care se găsesc în memorialistica supravieţuitorilor temniţelor comuniste se confirmă în documentele fostei Securităţi. Nenumărate cazuri de slujiri ale preoţilor le-am găsit consemnate în aceste documente ale persecutorului, care a fost Securitatea, braţul înarmat al Partidului, în urma cărora preoţii primeau pedepse în temniţă. Pe lângă aceste documente ale fostei Securităţi, o altă sursă importantă pentru cunoaşterea acestui trecut atât de controversat sunt arhivele fostului Departament al Cultelor, unde am găsit numeroase informaţii care m-au ajutat să înţeleg statutul preotului în regimul comunist, organizarea, funcţionarea şi dinamica personalului monahal, cum au fost desfiinţate mănăstirile începând cu anul 1958, cum Departamentul Cultelor se opunea măsurilor pe care Biserica le lua în procesul ei de organizare şi funcţionare şi cum la nivelul acestui departament se aplica politica de partid“.

„Nu poţi învăţa pe cineva cât de importantă este libertatea decât arătându-i ce se petrece în absenţa libertăţii“

O ultimă prelegere a fost cea a teologului Radu Preda, care a dat câteva exemple de persecuţii ale regimului comunist, subliniind de ce este necesară cunoaşterea trecutului recent: „E foarte important să înţelegem care sunt mecanismele prin care un stat este luat captiv de o gaşcă de indivizi. Ştim foarte bine că, atunci când au luat puterea, comuniştii în ţara noastră nu depăşeau în total cifra de 2.000 de persoane, dar, cu toate acestea, au ţinut în captivitate o ţară timp de jumătate de secol. Această lecţie este esenţială. Am spus acest lucru şi cu alte prilejuri şi o spun şi acum: ceea ce facem noi la institut şi ceea ce fac istoricii în general legat de perioada comunistă nu este o preocupare exclusivă legată de trecut, ci este cea mai importantă şi mai urgentă investiţie în viitor. Nu poţi învăţa, mai ales pe un om tânăr de astăzi, cât de importantă este libertatea decât arătându-i ce se petrece în absenţa libertăţii, când omul este călcat în picioare, când devine un vierme sub cizma unui stat care-şi bate joc de el, care îl pune să-şi abjure credinţa, să facă cele mai odioase şi lipsite de sens lucruri. Sunt realităţi pe care trebuie să le cunoşti; înţelegi mai bine care este preţul libertăţii tale de astăzi văzând câţi au murit doar pentru că au vrut să fie ca tine şi nu au avut şansa aceasta. Nu doresc să fiu patetic, dar cine se confruntă cu aceste biografii trebuie să fie tare. Trebuie să ne punem întrebarea: Ce lecţie învăţăm din perioada comunistă? Dezbaterea aceasta, care nu întâmplător se numeşte «Între laşitate şi sfinţenie», adică cele două extreme, calitate şi defect - ale persoanelor, nu ale instituţiilor -, ilustrează foarte bine faptul că noi, cei de astăzi, nu putem fi indiferenţi; trebuie să ne ocupăm de comunism ca să ne putem ocupa de viitor“.

Prezent la eveniment, părintele Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor, ne-a spus câteva cuvinte despre contextul organizării dezbaterii: „Cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit Teofan şi împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă «Dumitru Stăniloae» din Iaşi, am purces la organizarea celei de-a V-a ediţii a Simpozionului Internaţional «Dumitru Stăniloae», inspirându-ne din tematica propusă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru anul 2017. Am avut şi o reuniune a Comitetului ştiinţific şi a Comitetului de organizare şi ne-am bucurat foarte mult, simţind că acest simpozion va fi rezultatul unei dezbateri şi al unor preocupări intelectuale extraordinare şi de anvergură, prin prezenţa unor oameni de excepţie - teologul Radu Preda, istoricul George Enache, istoricul Adrian Nicolae Petcu, părintele decan Ion Vicovan, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române. Unul din elementele de propedeutică, de prolog a acestui simpozion, s-a dorit a fi şi dezbaterea pe această temă intrigantă şi provocatoare, dar în acelaşi timp foarte necesară. Ne-am bucurat foarte mult că Sfântul Sinod a arătat curaj deosebit şi înţelegere a realităţilor sociale actuale prin declararea acestui an ca Anul comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.  Referirea la trecutul recent al Bisericii poate să reprezinte o sursă de înnoire lăuntrică a mesajului evanghelic“.

La final au avut loc discuţii libere între invitaţi şi publicul prezent la eveniment. Participanţii au avut ocazia să achiziţioneze volume despre tematica dezbaterii.