„Vă cer rugăciunile voastre pentru Biserica Antiohiei şi ţara noastră rănită“

Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, se află, începând de vineri, 23 septembrie, într-o vizită oficială în România, la invitaţia Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Întâistătătorul Bisericii din Antiohia a vizitat mai multe mănăstiri din Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, a participat la evenimentele prilejuite de împlinirea a 550 de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii Putna, iar începând de astăzi va fi prezent la Bucureşti, unde va lua parte la manifestările dedicate împlinirii a 300 de ani de la moartea martirică a Sfântului Ierarh Antim Ivireanul.

Vineri, 23 septembrie 2016, Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei şi al Întregului Orient şi-a început vizita în Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Preafericirea Sa a venit din Arhiepiscopia Iaşilor, unde a fost primit de către Înaltpreasfinţitul Mitropolit Teofan şi membrii Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, care l-au însoţit pe parcursul vizitei în Moldova. Vineri, în jurul orei 20:30, delegaţia antiohiană şi ierarhii români au ajuns la Putna. Aici au fost întâmpinaţi de Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei, domnul Constantin Harasim, prefectul judeţului Suceava, domnul Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna, arhimandritul Melchisedec Velnic şi obştea Mănăstirii Putna, corul de copii „Fiii Putnei“, condus de preotul Bogdan Negrea, buciumaşi veniţi de la Câmpulung şi o mulţime de credincioşi.

În sunetul clopotelor, oaspeţii au fost conduşi în biserică, unde s-au închinat la mormântul Sfântului Ştefan cel Mare şi la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Pimen a rostit cuvântul de întâmpinare, vorbind despre împlinirea a 550 de ani de la zidirea Mănăstirii Putna, despre viaţa în Hristos a Sfântului Ştefan şi despre ethosul bucovinean: „Sfântul Voievod Ştefan a luat la botez numele Sfântului Arhidiacon Ştefan şi i-a urmat întru toate, adică a fost om al rugăciunii şi al iertării, al postului, un om plin de credinţă. Nemuritorul poet Mihai Eminescu a spus: «Putna este Ierusalimul neamului românesc» şi «mormântul Sfântului Ştefan este altarul conştiinţei naţionale». Tot el a spus că Ştefan cel Mare trebuie să fie socotit cel dintâi erou naţional, iar ziua trecerii sale la cele veşnice să fie sărbătoare naţională. La Putna ne întărim în credinţă, învăţăm istorie, învăţăm să ne iubim ţara, cultura şi tot ceea ce au creat strămoşii noştri. Veţi înţelege pe deplin cine a fost Ştefan cel Mare, veţi înţelege frumuseţile acestui colţ de ţară vizitând mâine tezaurul lăsat de Ştefan cel Mare, mai ales colecţia de broderii, considerată unică în lume. Veţi înţelege şi vă veţi bucura sufleteşte vizitând mănăstirile Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ. Plecând din Bucovina veţi spune: vom mai veni încă o dată şi de mai multe ori“.

Preafericitul Părinte Ioan al X-lea a răspuns, explicând mai întâi legătura Sa cu Mănăstirea Putna şi apoi vorbind despre drama în care trăieşte poporul său şi dorinţa de pace a acestui popor: „De mai mulţi ani este o legătură duhovnicească cu părintele stareţ Melchisedec şi cu toţi părinţii obştii acestei mănăstiri. În anul 2005, părintele Policarp de la Mănăstirea Alexandropoli din Grecia, trecut la Domnul, a venit împreună cu părintele Melchisedec, stareţul Mănăstirii Putna, şi ne-am bucurat de prezenţa lor în Damasc. Şi de atunci până acum există această legătură duhovnicească care ne uneşte împreună prin Sfântul Potir, care depăşeşte orice limbă şi orice loc ş…ţ Noi am venit şi, pe de o parte, aducem cu noi dragostea poporului binecredincios al Bisericii Antiohiei. Dar, pe de altă parte, aducem cu noi şi durerile acestui popor. Ştiţi foarte bine ce se întâmplă în Orientul Mijlociu, în general, iar în Siria, în mod deosebit. Când ne-aţi vizitat acolo, aţi văzut că poporul nostru este un popor paşnic, un popor care doreşte pacea şi nu caută nici un fel de război. De aceea, spunem mereu, dorim să se restaureze pacea în ţările noastre; ne spunem această dorinţă aici, sub binecuvântarea Maicii Domnului şi binecuvântarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Vă cerem, părinţilor de aici, să vă rugaţi pentru pace în Siria şi în Orientul Mijlociu. Vă rugăm să vă rugaţi pentru fraţii noştri, cei doi episcopi din Alep, Ioan Ibrahim şi Pavel Yazigi, care sunt răpiţi de mai mult de trei ani. Vă rugăm să vă rugaţi ca să se întoarcă şi ei, şi toţi cei care au fost răpiţi la casele lor, cu pace şi cu sănătate. Ceea ce se întâmplă în ţările noastre, terorism, mutări de populaţie, răpiri - toate aceste acţiuni sunt străine de poporul nostru. De aceea, ne ridicăm vocea ca să audă persoanele care au putere şi să încerce mai mult să caute soluţii paşnice pentru situaţia din Siria. Trebuie să ştiţi foarte bine că fraţii voştri din Biserica Antiohiei sunt înrădăcinaţi în pământul lor şi nu îşi părăsesc credinţa. Voi încheia cuvântul mulţumind lui Dumnezeu pentru că ne-a dat această binecuvântare, să vizităm această mănăstire. Îi mulţumim şi Înaltpreasfinţitului Pimen pentru cuvintele calde pe care le-a rostit. Vă doresc o viaţă duhovnicească înfloritoare în această mănăstire şi vă cer rugăciunile voastre pentru Biserica noastră, Biserica Antiohiei, şi ţara noastră rănită“.

Patriarhul Antiohiei a sfinţit racla Sfântului Ierarh Iacob Putneanul

Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, a vizitat sâmbătă, 24 septembrie 2016, Mănăstirea Putna. Cu această ocazie, Preafericirea Sa a sfinţit racla Sfântului Ierarh Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei.

În cursul dimineţii, ierarhii antiohieni au vizitat muzeul Mănăstirii Putna şi Paraclisul “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, ctitorie a Sfântului Ierarh Iacob Putneanul. Sfântul Iacob Putneanul, care a fost canonizat alături de Cuvioşii Sila, Paisie şi Natan în şedinţa din iunie 2016 de către Sfântul Sinod al BOR, este al doilea ctitor al mănăstirii, după Sfântul Voievod Ştefan, întâiul ctitor.

În paraclisul mănăstirii, Patriarhul Ioan al X-lea a sfinţit racla în care vor fi aşezate sfintele moaşte ale Sfântului Iacob Putneanul. La slujba de sfinţire au fost prezenţi IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, PS Părinte Qais, Episcop de Erzurum, şi PS Părinte Corneliu, Episcopul Huşilor. În ziua de sâmbătă, 24 septembrie 2016, Patriarhul Ioan al X-lea al Antiohiei şi delegaţia antiohiană au vizitat şi mănăstirile Suceviţa, Moldoviţa şi Voroneţ.

Tradiţie la Mănăstirea Putna: Patriarhul Antiohiei a plantat un brad

Sâmbătă, 24 septembrie, în cadrul vizitei la Putna, Patriarhul Ioan al Antiohiei a plantat un brăduţ în incinta mănăstirii, conform unei vechi tradiţii româneşti privind vizitele patriarhilor răsăriteni.

Sâmbătă, 24 septembrie, în cadrul vizitei la Putna, Patriarhul Ioan al Antiohiei a plantat un brăduţ în incinta mănăstirii, conform unei vechi tradiţii româneşti privind vizitele patriarhilor răsăriteni. Tradiţia este descrisă de către diaconul Paul de Alep, care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoria acestuia în Moldova şi Ţara Românească în anii 1653-1654. Vorbind despre copăcelul sădit la Mănăstirea Cozia, el scrie „am plantat în grădinile fiecărei mănăstiri în care am intrat, acesta fiind obiceiul lor; şi este un obicei foarte bun, căci astfel se păstrează amintirea unei astfel de vizite“.

La sădirea brăduţului, Preafericitul Ioan a declarat: „Acest pom este pentru pacea întregii lumi, pentru binele poporului român binecredincios, pentru folosul duhovnicesc al obştii din această mănăstire, pentru pace în Biserica Antiohiei şi pentru pacea poporului Bisericii Antiohiei, pentru ca să se menţină această relaţie deosebită între Biserica Antiohiei şi Mănăstirea Putna. Acest pom să crească precum cedrii Libanului, ca un semn al iubirii între fraţi. Dorim ca obştea mănăstirii să fie la fel ca acest pom, să crească în Dumnezeu întotdeauna“.