„Părinţii şi scriitorii sirieni de ieri şi de azi”

Traducerile în limba română s-au concentrat de cele mai multe ori pe texte ce aparțin teologiei de limbă greacă, dar și celei de limbă latină. Cu toate acestea, tradiția creștină a cunoscut o dezvoltare aparte și în latura ei de limbă siriacă. Creștinismul din acest areal a avut dintotdeauna capacitatea de a îmbogăți spiritual pe cei care se apleacă asupra lui cu o sete de cunoaștere pentru mediul care a plămădit sfinți teologi și poeți, printre care cel mai cunoscut rămâne Sfântul Efrem Sirul (306-373).

O lucrare care semnalează și exis­tența unui alt mod de gândire crești­nă o reprezintă și traducerea textului din limba engleză semnat de renumitul sirolog englez Sebastian Brock. Ultima traducere în limba română din impresionanta operă a marelui siriacist este intitulată „Părinţii sirieni de ieri şi de azi” şi a apărut anul trecut la Editura Mitropolia Olteniei. Lucrarea poartă un generos Cuvânt-îna­inte, semnat de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei (pp. 5-25), care apreciază munca autorului, dar și a traducătorilor, arhid. Ioniță Apostolache și prof. Hermina Apostolache. Cei doi soţi ne-au oferit șansa de a avea acces la un studiu de sinteză a teologiei siriace în limba română. În însemnarea făcută, IPS Irineu arată că „valoarea traducerii acestei lucrări se întărește prin reputația academică internațio­nală a profesorului Sebastian Brock. Întreaga sa operă, dedicată Părin­ților sirieni, poartă într-adevăr valențele unei veritabile sinteze, reușind să ofere perspective și interpretări inedite, să aducă la lumină adevăruri, învățături sau persona­lități care altfel ar fi rămas ascunse și uitate în clepsidra timpului” (p. 24). Bucuria este una îndoită, datorită faptului că această pretențioasă traducere a avut șansa de a fi lansată în prezența autorului, care a participat la deschiderea oficială a anului universitar 2016-2017 pentru a i se oferi titlul de doctor honoris causa din partea Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității din Craiova.
Structura lucrării

Textul a fost gândit de către autor în opt secțiuni sau părți, care însumate oferă cititorului șansa de a fi introdus în lumea teologiei și a istoriei siriace. Primele două secțiuni trasează limitele lucrării și sunt definitorii pentru înțe­legerea întregului cuprins. În a treia secțiune, autorul semnalează cele mai importante lucrări din limba siriacă, dar și pe autorii cei mai valoroși, printre care întâlnim nume de renume precum Afraate, Efrem, Iacob de Sarug, Isaac Sirul sau Ioan de Dalyatha. Următoarele două părți redau cele mai importante teme de teologie siriacă, dar și traducerile accesibile în limba engleză. Partea cea mai consistentă a lucrării, care a cerut o atenție deosebită din partea traducătorilor, are în vedere redarea unor fragmente de texte din cele mai importante scrieri de teologie siriacă. Fără îndoială că cititorul poate sesiza, chiar prin traducere, frumusețea textului siriac, care poartă duhul patristic, atât de obișnuit cititorului român din textele patristice deja consacrate în teologia românească. Dacă nu am cunoaște diferențele doctrinare și mai ales istorice ce ne separă, am putea foarte ușor să credem că teologia siriacă nu suflă nicidecum un duh străin de teologia ortodoxă. Intenția autorului aceasta rămâne, aceea de-a oferi o introducere în literatura și istoria siriacă și de-a agăța teologi tineri, și nu numai, care să dorească să studieze și să aprofundeze textele teologiei siriace. Probabil, acest motiv este acoperit și de ultima secțiune a lucrării, care se dorește a fi o bibliografie selectivă a studiilor despre teologia siriacă disponibile în limba engleză. Personal, am găsit această traducere una foarte atentă, lucrare care merită citită, mai ales de cei care doresc să se inițieze în teologia și istoria de limbă siriacă, din nefericire nu foarte studiate în România.