„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Biserica „Postelnicu Fir” şi-a sărbătorit ocrotitorul
Câteva sute de credincioşi s-au închinat joi, 12 noiembrie, în zi de prăznuire, la racla cu mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei, la Biserica „Postelnicu Fir” din Craiova. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost săvârşită de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi.
Cinstitele moaşte ale Sfântului Ioan cel Milostiv au fost aşezate într-un loc special amenajat în curtea bisericii spre cinstire şi închinare, încă de miercuri seara, 11 noiembrie. Alături au fost aşezate părticele din moaştele Sfântului Nectarie, ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ale Sfântului Efrem cel Nou şi ale Sfântului Ioan Rusul, aduse de la Biserica Mihai Vodă din Bucureşti. Credincioşii prezenţi au participat mai întâi la slujba Vecerniei, unită cu Litia, iar joi, 12 noiembrie, au luat parte la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, săvârşită de IPS Părinte Irineu.
„Biserica este păstrătoarea odoarelor sfinte primite prin putere dumnezeiască”
La finele slujbei euharistice, IPS Părinte Mitropolit a vorbit despre modelul de sfinţenie, de viaţa curată, plină de virtuţi creştineşti, a Sfântului Ierarh Ioan cel Milostiv. „Sfântul Ioan cel Milostiv a fost ales de Dumnezeu pentru viaţa curată şi faptele sale şi aşezat în fruntea comunităţii creştine din Alexandria, unde a strălucit atât prin prezenţa sa purtătoare de har, ştiut fiind că episcopul şi preotul sunt purtători ai harului arhieriei şi preoţiei, ci şi prin minunile pe care le-a săvârşit. A primit cununa cea nevestejită a Împărăţiei lui Dumnezeu pentru că, aşa cum spunea şi Sfântul Apostol Pavel, toată viaţa ochii săi au fost aţintiţi numai asupra Crucii Mântuitorului Iisus Hristos. Aceasta ne arată că şi ţinta vieţii noastre trebuie să fie Domnul răstignit, Domnul care rămâne răstignit pe cruce până la sfârşitul veacurilor pentru a ne îmbrăţişa cu iubirea Sa pe fiecare în parte, pentru a aduce odihnă sufletelor noastre, pentru a ne arăta că El este blând şi smerit cu inima. Aşadar, Sfântul Ioan a fost cunoscut şi preamărit în lume pentru smerenia, milostenia şi faptele sale bune, iar după trecerea la cele veşnice, cinstea şi preamărirea au rămas mai departe în poporul lui Dumnezeu, pentru că Biserica este păstrătoarea odoarelor sfinte primite prin putere dumnezeiască. De aceea credincioşii ortodocşi cinstesc cu multă evlavie sfintele moaşte, pentru că ele sunt cu adevărat daruri ale Duhului Sfânt, daruri ale sfinţilor, cum este şi cazul Sfântului Ierarh Ioan cel Milostiv, care este prezent în biserica aceasta prin mâna sa binefăcătoare şi dătătoare de multe daruri, aşa cum este prezent pretutindeni acolo unde este slăvit şi preamărit Dumnezeu, Cel care face să se reverse asupra noastră darurile Sale cele bogate prin mijlocirea sfinţilor. Sfintele moaşte ne învăluie într-o slavă cerească pe care nu o vedem, dar o simţim. O slavă pe care o vom dobândi şi noi dacă vom stărui în credinţă, în iubire şi în nădejde. Iar exemplul pe care-l avem este Sfântul Ioan din care curg izvoare de binecuvântare pentru toţi credincioşii. Să ne rugăm Bunului Dumnezeu ca la sfârşitul vieţii noastre să-l avem mângâietor şi ajutător pe Sfântul Ierarh Ioan cel Milostiv, care să ne conducă înaintea Tronului ceresc spre a primi şi noi acea dulce glăsuire a Domnului: «Bine, slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost credincioasă, peste multe te voi pune; intră întru bucuria domnului tău» (Matei 25, 21)”, a încheiat IPS Irineu.
File de istorie
Biserica „Postelnicu Fir” din Craiova a fost ridicată în perioada 1813-1814 pe locul unei biserici mai vechi din lemn. Sfântul locaş găzduieşte încă din anul 1793, în vechea biserică de lemn, mâna dreaptă a Sfântului Ioan cel Milostiv, Patriarhul Alexandriei. Pe lângă Biserica „Postelnicu Fir” a funcţionat, încă de la înălţarea ei, o şcoală particulară. Existenţa şcolii este consemnată în pomelnicul bisericii, scris de Dionisie Eclesiarhul, care spune că aici s-au făcut şi „chilii pentru locuinţa preoţilor şi a dascălului spre învăţarea copiilor“. De asemenea, Biserica Postelnicu Fir se numără printre puţinele locaşuri de cult craiovene care şi-au păstrat în întregime pisania originală, ea existând şi astăzi la locul unde a fost aşezată de ctitori.