Biserici şi mănăstiri în haină de sărbătoare

Sfântul Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Mântuitorului, va fi cinstit mâine în mai multe biserici şi mănăstiri din Oltenia, care îşi vor serba hramul. În Cetatea Băniei, în cinstea sfântului au fost ridicate nu mai puţin de trei sfinte locaşuri de închinare: Sfântul Ioan Hera, Sfântul Ioan-Craioviţa şi Sfântul Ioan-Brestei.

În fiecare an, de praznicul Sfântului Ioan Botezătorul, credincioşii olteni îmbracă haina de sărbătoare pentru a lua parte la sfintele slujbe săvârşite cu acest prilej. Odată cu participarea la Sfânta Liturghie, cei mai mulţi dintre creştini aduc prinoase şi daruri, care sunt sfinţite şi împărţite mai apoi celor săraci pentru sufletul celor adormiţi. Această frumoasă tradiţie liturgică se păstrează de mult timp la bisericile de mir din Oltenia. Între ele se numără şi Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din cartierul craiovean Brestei. Sărbătoarea Înaintemergătorului este aşteptată aici de sute de parohieni, care vin dis-de-dimineaţă să ia parte la slujba euharistică şi să-şi pomenească morţii. Sfântul locaş a fost ridicat în perioada regimului comunist, suplimentând necesităţile duhovniceşti şi pastorale ale credincioşilor din această parte a oraşului.

O catedrală închinată Sfântului Ioan, după Revoluţie

O altă parohie închinată Sfântului Ioan Botezătorul se găseşte în cartierul craiovean Craioviţa Nouă. Aici a început să se ridice după Revoluţia din decembrie 1989 o impunătoare catedrală, aşezată sub pronia Sfântului Ioan Botezătorul. Piatra de temelie a fost aşezată în luna martie a anului 1990, de către fostul Mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu. În prezent, cu directa purtare de grijă a Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, sfântul locaş este aproape gata din punct de vedere edilitar, urmând să se aplice şi pictura.

Mănăstirea Cămărăşeasca la ceas de praznic

Cea mai veche biserică închinată Sfântului Ioan Botezătorul din Arhiepiscopia Craiovei se găseşte însă la Cămărăşeasca, în judeţul Gorj. A fost ridicată în jurul anului 1780 de boierii gorjeni Cămărăşescu, pe malul drept al râului Gilort, la nord-est de oraşul Târgu Cărbuneşti. Sfântul locaş a servit deseori, de-a lungul istoriei, drept cetate de apărare contra cotropitorilor şi ca loc de refugiu, atunci când regiunea era atacată de turci şi haiduci. Mănăstirea a fost desfiinţată de regimul comunist şi transformată în adăpost pentru vite şi apoi în sediu CAP. Abia în anul 1994, cu încuviinţarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Nestor Vornicescu, Mitropolitul de atunci al Olteniei, a fost reînfiinţată Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul~-Cămărăşeasca.

În Arhiepiscopia Râmnicului, Schitul Bradul este de asemenea închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Situat în vecinătatea localităţii Gurguiata şi foarte aproape de staţiunea Băile Olăneşti, aşezământul a fost ridicat pe temelia unui schit mai vechi. Actuala biserică a fost construită în 1784 de ieromonahul Sava, fost egumen la Mănăstirea Iezerul. În secolul al XIX-lea, documentele arată că schitul ajunsese în paragină, chiliile erau fără acoperiş, iar clopotniţa, netencuită. În perioada 1854-1855, aşezământul se alătură Schitului Sărăcineşti şi trece în administraţia Episcopiei de Râmnic.