„În vremea aceea, fiind întrebat Iisus de farisei când va veni Împărăția lui Dumnezeu, El le-a răspuns și a zis: Împărăția lui Dumnezeu nu va veni în chip văzut.
Bucurii duhovniceşti pentru parohienii craioveni
Praznicul „Tuturor Sfinţilor“, pe care Biserica noastră l-a rânduit spre cinstire în prima duminică după Rusalii, este prilej de sărbătoare duhovnicească pentru mai multe locaşuri de închinare din Mitropolia Olteniei, care îşi vor serba hramul. La Craiova, patru biserici sunt închinate „Tuturor Sfinţilor”.
În incinta Centrului eparhial al Arhiepiscopiei Craiovei, Paraclisul mitropolitan „Toţi Sfinţii” îşi va sărbători mâine hramul. Locaşul de închinare a fost construit din lemn, la începutul anilor 1780, în localitatea gorjeană Tălpăşeşti. Biserica a fost strămutată la Craiova în timpul păstoririi ca Mitropolit al Olteniei a vrednicului de pomenire Patriarhul Teoctist, în anul 1975.
Biserica Hagi Enuş este, de asemenea, închinată „Tuturor Sfinţilor”. Se numără printre puţinele biserici craiovene monument istoric unde se mai păstrează clopotniţa originală. Istoria sfântului locaş este strâns legată de numele negustorului Nicolae Ceauşoiul sau Ceauşescu, aşa cum este menţionat în actele bisericii şi în pisanie. Ctitoria sa a fost ridicată pe temelia vechii Mănăstiri „Toţi Sfinţii“, între anii 1792 şi 1800, în timpul domnitorului Mihail Constantin Şuţu şi al episcopilor de Râmnic, Filaret şi Nectarie. În decursul timpului, Biserica Hagi Enuş a fost cunoscută de craioveni sub mai multe denumiri. Locuitorii Băniei au cunoscut biserica sub numele hramului vechii mănăstiri a Tuturor Sfinţilor, denumire care s-a păstrat până în anul 1782. După înfiinţarea Târgului din Afară, datorită aşezării, ea era cunoscută sub numele de „Biserica Târgului de Afară”. Astăzi ea se numeşte Hagi Enuş, după numele unuia dintre fraţii fiului adoptiv al familiei ctitorului.
Şi Biserica „Toţi Sfinţii” ctitorită între anii 1710 şi 1730 de familia paharnicului Chiriac Jianu îşi sărbătoreşte hramul. Arhitectura acesteia este în formă de corabie. În urma cutremurului din 1830, biserica a fost grav avariată, laolaltă cu turla inițială de formă sferică, care s-a prăbuşit, nemaiputând fi reconstituită. În locul ei a fost ridicată o nouă turlă din bârne de stejar tencuită, care se păstrează şi astăzi.
De asemenea, Biserica „Sfântul Nicolae” - Brânduşa îşi sărbătoreşte unul din hramuri în această duminică. Situată în strada Brânduşa, numărul 12, biserica este cunoscută îndeosebi sub denumirea de „Brânduşa” după numele uneia din cele mai vechi mahalale din Craiova. După documente apare ca zidită din temelie în anul 1793, pe locul unei mai vechi biserici de lemn. Este construită din zid de cărămidă subţire în formă de corabie (navă), spre est în semicerc, iar spre vest cu pridvor deschis susţinut de patru stâlpi rotunzi de cărămidă. Nu are turle şi este singura biserică din Craiova construită în acest stil.