Bust ridicat în cinstea Sfântului Antim Ivireanul

Miercuri, 20 septembrie 2017, în fața Prefecturii Râmnicu-Vâlcea a fost așezat bustul Păstorului Eparhiei Râmnicului din perioada 1705-1708, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Evenimentul cultural-duhovnicesc a fost inițiat de către Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului.

În aşteptarea reîntâlnirii duhovniceşti cu Sfântul Antim Ivireanul, patronul Cetăţii Râmnicului, numeroşi credincioşi s-au alăturat autorităţilor locale pentru a lua parte la un eveniment cultural cu totul aparte. Prezent în mijlocul râmnicenilor, IPS Părinte Varsanufie a binecuvântat lucrările săvârșite în cinstea Sfântului Antim. Astfel, alături de decretarea urbei „capitală a tipografilor”, credincioşii au participat la inaugurarea bustului sfântului ocrotitor. Lucrarea a fost realizată de sculptorul Paul Popescu, fiind amplasată în centrul oraşului. Proiectul a primit sprijin din partea Prefecturii Vâlcea, a Consiliului Județean Vâlcea și a Primăriei Municipiului Râmnicu-Vâlcea.

„A pus bazele curentului cultural al şcolii râmnicene”

În cuvântul de binecuvântare împărtășit cu acest prilej, IPS Părinte Varsanufie a subliniat că „Sfântul Antim Ivireanul, ca Episcop al Râmnicului, a fost cel care a ridicat cultura râmniceană la o înflorire pe care nu o mai cunoscuse până atunci, prin aducerea tipografiei la Râmnic, ce va face din orașul Râmnicu-Vâlcea capitala cărții tipărite. El a fost cel care a pus bazele curentului cultural al şcolii râmnicene, curent ce va lucra pentru afirmarea culturală şi spirituală, dar şi pentru afirmarea identităţii naţionale româneşti. Cât a păstorit Eparhia Râmnicului, Sfântul Antim a tipărit 9 cărţi, cea mai importantă fiind «Tomul bucuriei», cu aproape 800 de pagini, cuprinzând cinci lucrări polemice îndreptate împotriva apusenilor.

Tipărirea cărţilor în limba română sau a indicaţiilor tipiconale a celor cu text slavon ­este considerată de Gabriel Ştrempel un adevărat manifest îndreptat împotriva ideii ­limbilor sacre, care a ţinut ­neamul nostru în ignoranţă spirituală sute de ani şi primul atac al lui Antim îndreptat ­contra străinilor care doreau grecizarea formelor noastre ­liturgice. În afara lucrării cultural-tipografice pe care Sfântul Antim Ivireanul a desfășurat-o în Eparhia Râmnicului, acesta s-a îngrijit de restaurarea ­multor biserici şi mănăstiri din Eparhia Râmnicului, precum: Surpatele, Fedeleșoiu, Cozia şi Govora.

Câteva locaşuri monahale, dintre care două din Arhiepiscopia Râmnicului, Govora și Fedeleșoiu, i-au materializat încă din timpul vieții chipul său. Se cuvenea, așadar, să fie cinstit drept «părinte al tiparului» și în orașul căruia i-a conferit titlul de «capitală a tipografilor». Istoria culturii române ne-a încredințat pe deplin că lucrarea Sfântului Ierarh Antim Ivireanul a fost de mare însemnătate pentru limba literară română, dar și de faptul că a fost continuată la Râmnic de episcopii cărturari care au păstorit această eparhie, și, de aceea, se cuvenea să-i fie ­cinstită lucrarea culturală prin așezarea bustului în orașul pe care l-a păstorit vreme de trei ani”, a încheiat IPS Părinte Varsanufie.