„Zis-a Domnul către ucenicii Săi: Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în toate zilele și să-Mi urmeze Mie; căci cine va voi să-și scape viața o va pierde; iar cine-și va pierde viața pentru Mine, acela o va mântui. Căci ce folosește omului dacă va câștiga lumea toată, iar pe sine se va pierde sau se va păgubi? Căci de cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, se va rușina de el și Fiul Omului când va veni întru slava Sa și a Tatălui și a sfinților îngeri. Cu adevărat însă vă spun vouă: Sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până ce nu vor vedea Împărăția lui Dumnezeu.”
Cateheză despre Patericul și Părinții Patericului în Parohia Rovine
Credincioşii din Grupul de cateheză „Sfântul Ambrozie cel Mare” al Parohiei Rovine din Craiova au participat săptămâna aceasta la o nouă lecţie duhovnicească. Cu acest prilej, pr. Marius Bârlădeanu a vorbit despre Patericul şi Părinţii Patericului. „Patericul, împreună cu Sfânta Evanghelie, va fi mereu căutat, redescoperit și, după putere, însușit. Așa cum oxigenul dă tărie flăcării, spiritul Părinților pustiei asigură mediul propice pentru o combustie duhovnicească, spre curățirea și luminarea vieții. Părinții Patericului îi îndeamnă pe contemporanii ațipelnici în cele ale credinței și ale nevoinței să-și odihnească ființa lăuntrică pe genunchii rugători, pe palmele ostenite, dar mai ales în cuvintele pline de Duh Sfânt ale Sfinților Părinți. Neputincioși sau neîndemânatici, uituci sau lipsiți de încredere, Patericul ni se adresează, ne provoacă, ne cheamă. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri ne și odihnește, ne schimbă și ne întâlnește netrecător cu Domnul vieților noastre. Patericul sau Cuvintele Sfinților Bătrâni este cea mai cunoscută colecție de sentințe, maxime și cuvinte duhovnicești, ce ocupă un loc aparte în spiritualitatea ortodoxă, fiind, alături de Sfânta Scriptură și Filocalia, „abecedarul” dintotdeauna al monahului și o sursă inepuizabilă de inspirație pentru creștinul din orice timp. Izvorâte din experiența luptei atente a omului lăuntric cu omul din afară, cu ispitele venite de la semeni, de la trup și de la diavoli, rod al unor îndelungate nevoințe, erau rostite cu prilejul întâlnirii a doi sau mai mulţi monahi; de cele mai multe ori însă, ele erau un răspuns dat la rugămintea ucenicilor. Aceste cuvinte sunt ca ierburile mirositoare care îndulcesc și veselesc ochii și deșteaptă din somnul lenevirii sufletul în urmarea nevoințelor, antrenându-l către calea care duce la Împărăția cerurilor. În Pateric, suntem învățați în mod explicit și constant că ascultarea și, în general, formarea duhovnicească presupun dragoste, încredere și, nu mai puțin, jertfă, pentru că nu există dragoste și încredere autentică acolo unde nu există disponibilitate pentru un sacrificiu”, a spus pr. Bârlădeanu.
Întâlnirea de săptămâna aceasta a avut loc în Biserica „Ziua Crucii” din Craiova.