Centenarul parohiei doljene Panaghia

În Duminica a 7-a după Paști, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, s-a aflat în mijlocul credincioșilor din Parohia Panaghia, din județul Dolj, unde s-a sărbătorit centenarul bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Tot în cadrul Sfintei Liturghii, tânărul Nicolae Laurențiu Tudorescu a fost hirotonit diacon pe seama Parohiei Horăști, din Protoieria Târgu-Jiu Sud, județul Gorj. 

Numeroşi credincio­şi doljeni din Parohia Panaghia, Protoieria Craiova Nord şi din parohiile învecinate au luat parte la Sfânta Liturghie arhierească, săvârşită de Înalt­prea­sfințitul Părinte Irineu la Altarul bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Evenimentul a fost prilejuit de împlinirea a o sută de ani de la zidirea locaşului de închinare. 

Icoana Maicii Domnului Panaghia

În cuvântul de felicitare și de învățătură, Părintele Mitropolit Irineu a vorbit mai întâi despre binecuvântarea de la Dumnezeu pentru a trăi aceste momente când biserica satului împlinește 100 de ani de la sfințire. În aceste clipe, a arătat Mitropolitul Olteniei, la Sfânta Liturghie ne rugăm pentru cei care au contribuit la ridicarea bisericii și care astăzi sunt trecuți la cele veșnice. De asemenea, a explicat că numele de Panaghia înseamnă Preasfânta, ceea ce trimite la istoria icoanei Maicii Domnului găsită la Maglavit, așezată în schitul de odinioară al satului și mutată în cele din urmă în biserica craioveană Madona Dudu, astăzi paraclis mitropolitan. „În cinstea Maicii Domnului, în semn de respect și de evlavie față de ea, au dat numele localității Panaghia. De aceea, dumneavoastră vă bucurați de ocrotirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu și din punctul de vedere al numirii satului și al parohiei dumneavoastre”, a explicat Înaltpreasfinția Sa. 

Despre Maica Domnului, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a explicat că cinstirea acordată de fiecare creștin este una bine primită de Dumnezeu, care a ales-o pentru a fi maică a Fiului Său, a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. „Maica Domnului este mama tuturor mamelor și mama tuturor copiilor, dar și mama tuturor credincioșilor din întreaga lume. Ea nu încetează să se roage la Mântuitorul Iisus Hristos pentru noi, mijlocind la Dumnezeu pentru sufletele noastre și știe cât de slabi, neputincioși și alunecoși suntem pe calea aceasta a vieții noastre, că de multe ori săvârșim fapte rele, săvârșim lucruri care nu sunt plăcute înaintea Fiului ei și, cu toate acestea, Maica Preacurata Îl îmblânzește prin rugăciunea ei de mamă ca să nu ne dea pierzării pentru greșelile noastre”. Despre dumnezeirea Fiului, mărturisită ori de câte ori rostim Crezul niceo-constantinopolitan, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a considerat că învierea din morți este dovada cea mai clară a acesteia. De asemenea, prin înălțarea cu trupul Său luat din Fecioara Maria ridică și firea omenească în intimitatea Sfintei Treimi. Deși de-a dreapta Tatălui, reprezentat în sfânta biserică în Icoana Pantocratorului, Hristos este mereu în mijlocul nostru, așa cum mărturisim când primim Sfânta Taină a Botezului: „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat”. 

Despre Rugăciunea lui Iisus, din pericopa evanghelică citită la Sfânta Liturghie, a sintetizat care a fost ținta rugăminții dinainte de pătimirea și Învierea Sa. „Mântuitorul Iisus Hristos S-a rugat pentru noi înaintea Tatălui ceresc ca acolo unde este El să fim și noi, ca acolo unde S-a înălțat la ceruri să fim și noi în slavă cerească, adică să fim în fericirea veșnică și în bucuria cea negrăită a Împărăției cerurilor”, a spus Întâistătătorul Bisericii din Oltenia.

În ultima parte a predicii, Părintele Mitropolit Irineu i-a îndemnat pe cei prezenți să fie aproape de Biserică, ceea ce înseamnă să fii aproape de Îm­părăția lui Dumnezeu. Glasul Sfintei Evanghelii este glasul Mântuitorului Hristos care ne învață ce să facem pentru a moșteni cereștile bunătăți. Biserica este trupul Domnului, de unde toți ne împărtășim de binecuvântare și de pace. „Harul pe care îl primim noi, atât la spovedanie, cât și la sfânta împărtășire prin Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos, este spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Biserica cuprinde și pe cei care au murit, și pe cei care sunt prezenți, și pe cei care vor veni după noi. Dacă venim duminica și la sărbători la biserică, suntem apărați din toate părțile, de sfinții îngeri și de puterile cerești. Dacă rămânem acasă, suntem în primejdie mare. Numai cei care vin la biserică sunt ocrotiți de Dumnezeu, pentru că aici suntem îmbrăcați de o lumină nevăzută, dar pe care o simțim, căci plecăm de aici cu pace în sufletele noastre. Ori de câte ori preotul spune Pace tuturor!, Pace vouă!, prin glasul său pacea se așază peste sufletele și trupurile noastre”.