Preoţii din protopopiatele oltene s-au întrunit în această perioadă în cadrul cercurilor pastoral-misionare de primăvară. În Arhiepiscopia Craiovei, ultima întrunire a avut loc marţi, 22 mai, în Protopopiatul Băileşti.
Întrunirile pastoral-misionare ale preoţilor olteni s-au dovedit şi anul acesta aducătoare de folos duhovnicesc. Împletind frumos rugăciunea cu discuţiile practice şi experienţele administrative, fiecare întâlnire a marcat într-un specific al locului Anul omagial 2018, închinat de Patriarhia Română „Marii Uniri din 1918 şi făuritorilor ei”.
Conferinţă preoţească în Protoieria Băileşti
Ultima întâlnire din cadrul cercurilor pastoral-misionare de primăvară din Arhiepiscopia Craiovei a avut loc marţi, 22 mai, în sala de festivităţi a Protopopiatului Băileşti. După săvârşirea Sfintei Liturghii, preoţii doljeni au audiat conferinţa preotului Cristian Iacob, din Parohia Moţăţăi. Din partea Centrului eparhial, la eveniment a fost prezent pr. Grigore Vulcănescu, protoiereu al Protopopiatului Craiova Sud şi consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei. „Spiritul patriotic şi nădejdea în Dumnezeu au fost cele două resorturi ale românilor în făurirea celui mai mare ideal naţional din toate timpurile: Marea Unire. La acest deziderat a luat parte întreaga suflare românească, încălzită şi întărită de rugăciunile Sfintei noastre Biserici. Iată de ce astăzi, la împlinirea a o sută de ani de la acest istoric eveniment, suntem datori să rămânem în unitate şi să propovăduim în continuare credinţa noastră strămoşească”, a spus pr. Grigore Vulcănescu.
În cadrul întâlnirii au mai luat cuvântul pr. Cătălin Neacşu, protoiereu al Protopopiatului Băileşti, şi diac. Ionuţ Pătularu, directorul Seminarului Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” din Craiova, care a prezentat celor de faţă oferta educaţională.
Cerc pastoral a avut loc și în Parohia Dobriceni, din comuna Stoenești. Întâlnirea a debutat cu Sfânta Liturghie. După slujbă, pr. Ioan-Lucian Manu a prezentat referatul cu tema „Contribuția Bisericii la promovarea conștiinței naționale a poporului român și la făurirea statului român unitar modern”. În susţinerea referatului, pr. Manu a arătat că „implicarea Bisericii prin slujitorii săi a fost lăudată și elogiată chiar de oameni istorici, de oameni politici și reprezentanți ai Armatei, amintindu-i pe Nicolae Iorga, Adrian Ignat și Mareșalul Constantin Prezan. La promovarea conștiinței unității spirituale a neamului românesc, Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră. Ea a cultivat în sufletele credincioșilor români conștiința unității de neam, limba și credința creștină. Un rol important l-au avut traducerea și tipărirea cărților bisericești în limba română, dar și legăturile strânse dintre mitropoliții, episcopii și preoții din Țara Românească și Moldova cu cei din Transilvania. În prefețele cărților, în predici, la slujbele de Te Deum sau în circularele și pastoralele întâistătătorilor eparhiilor a fost reafirmat în permanență idealul luptei pentru libertate și unitate națională”.
