Cetatea Băniei îşi sărbătoreşte Ocrotitorul spiritual

Credincioşii din Cetatea Băniei participă în număr mare la frumoasele evenimente duhovniceşti închinate praznicului Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ocrotitorul urbei şi al Catedralei Mitropolitane. Momentele au debutat joi, 25 octombrie, în ajunul sărbătorii, cu slujba Vecerniei unită cu Litia, urmată de tradiţionala procesiune pe străzile centrale ale oraşului cu racla în care se află moaştele Sfântului Ierarh Nifon, ale Sfintei Muceniţe Tatiana diaconiţa şi ale Sfinţilor Mari Mucenici Serghie şi Vah. Sfintele moaşte au fost purtate în procesiune pe traseul: Catedrala Mitropolitană – Biserica „Sfântul Gheorghe”-Vechi – Teatrul Naţional „Marin Sorescu” – Universitate – Prefectură – Biserica „Sfântul Ilie” – Catedrală. La întoarcere, racla cu sfintele moaşte a fost aşezată pe podiumul din faţa catedralei spre închinare tuturor credincioşilor, iar părinţii slujitori au săvârşit în continuare slujba Utreniei, Ceasul I şi de la miezul nopţii a fost oficiată Sfânta Liturghie.

Momentele liturgice culminează astăzi, în ziua pomenirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cu oficierea Sfintei Liturghii de către Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un numeros sobor de preoţi şi diaconi. Racla cu sfintele moaşte va rămâne spre cinstire şi închinare până seara.

Catedrala Mitropolitană din Cetatea Băniei poartă hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, sfânt care este şi ocrotitorul municipiului Craiova. Este ctitorie a boierilor Craioveşti, prim ctitor fiind socotit Barbu Craiovescu. Întâia confirmare documentară din anul 1645 o menţionează ca „Biserica Domnească de Craiova”. A fost rezidită din temelii la 1651 de Matei Basarab, ulterior reparată de fostul mare armaş Petru Obedeanu în 1690, de fiul său, stolnicul Constantin Obedeanu, în 1724, când se şi repictează, zugrăveala fiind executată de Teodosie, Andrei şi alţii. Din 1765 devine metoc al Episcopiei Râmnicului. Este închisă în 1849 şi rămâne în ruină până la 1889; cu sprijinul regelui Carol I şi al reginei Elisabeta, a fost rezidită din temelii de arhitectul André Lecomte de Nouy între anii 1889 şi 1893. Sfinţirea a avut loc la 16 octombrie 1893, cu fast deosebit, sub păstoria Episcopului Bartolomeu al Râmnicului-Noul Severin. I s-a păstrat planul în crucea greacă. Pictată de francezii Menpiot şi Bories, catedrala adăposteste moaştele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarh al Constantinopolului, ale Sfinţilor Serghie, Vah şi Tatiana diaconiţa. Pe lângă catedrală a funcţionat cea mai veche şcoală din Oltenia (după N. Iorga), Şcoala de preoţi şi dascăli. În anul 1939 se reînfiinţează Mitropolia Olteniei, Biserica „Sfântul Dumitru” din Craiova devenind Catedrală Mitropolitană.