„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Despre răbdare
În ziua de astăzi, mulți dintre noi nu mai avem răbdare. Batem din picior, din mâini ca să obținem totul instant, fără prea multă muncă și dacă se poate gratis. Greșită sau nu, depinde cine analizează, nerăbdarea noastră este produsul consumismului și al politicilor de publicitate agresivă. Omul este depersonalizat în acest fel și transformat într-un produs fezabil, bun de orice, oricând. Practic, el devine un bun mișcător, la dispoziția unora ce se pricep să apese corect pe niște butoane economice. Graba aceasta sau lipsa răbdării, dincolo de motivele financiare, are și un substrat religios. Dacă citim cu atenție Cartea Facerii, în primul capitol ni se vorbește despre începutul creării lumii și apoi despre modul cum Bunul Dumnezeu a împărțit actul creator cu omul: „Creșteți și vă înmulțiți și umpleți pământul și-l stăpâniți” (Facere 1, 28). Am putea afirma cu mare responsabilitate că lumea nu s-a terminat de creat. Înțelegem astfel că, în înțelepciunea Sa, Bunul Dumnezeu nu s-a grăbit și nu se grăbește. Apoi, Sfinții Părinți (Sfântul Petru Damaschinul, Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Ioan Iacob Hozevitul) insistă arătând răbdarea ca o mare virtute creștină, pentru că ea ne face să gândim de două ori un lucru pentru a-l duce la îndeplinire, că ne îndeamnă să ne sfătuim cu toții, în primul rând cu Dumnezeu.
Bunicii noștri stăteau la sfat și abia după aceea luau deciziile corecte în acord cu necesitățile lor și cu etapele de realizare. Nu săreau etapele sau cum spuneau ei: „Nu ardeau gazul degeaba”. Este remarcabilă și replica părintelui Cleopa, care celor mai grăbiți, mai iuți, le recomanda: „Răbdare, răbdare, răbdare!” Eu, personal, o numesc „Regula lui 3R”.
Pe scurt, am putea spune că „graba strică treabă”, fiind că diavolul nu vrea să se sfătuiască cu nimeni, vrea să aducă grave prejudicii omului care este coroana creației lui Dumnezeu. Mântuitorul ne-a dat exemplul Său când, pentru a-și începe activitatea misionară, a așteptat treizeci de ani, a ținut post patruzeci de zile și patruzeci de nopţi, S-a rugat etc. Cred că noi nu avem, în acest caz, variante viabile de a face altfel lucrurile. Deci, nu uitați de „Regula lui 3R”. Ajută mult. (Pr. Sebastian Cătălin Hogea)