„În vremea aceea a ales Domnul alți șaptezeci (și doi) de ucenici și i-a trimis câte doi, înaintea feței Sale, în fiecare cetate și loc unde Însuși avea să vină. Și zicea către ei: Secerișul este
Dragoș Căpriță, meșterul care dă viață lemnului
Dă forme măiestrite lemnului de mai bine de șapte ani și în acest fel își câștigă existența. Nu îi este ușor, dar spune, zâmbind, că nu ar putea trăi fără a sculpta! Dragoș Căpriță este din Tismana, iar din mâinile sale rezultă icoane sculptate în lemn, basoreliefuri, mese, scaune, cruci, diferite obiecte de mobilier, panoplii și elemente decorative de pus la intrarea în locuințe.
Spune că nu l-a învățat nimeni și că prin lucrările și munca lui se străduiește să promoveze modele tradiționale gorjenești, pe care le încrustau și strămoșii săi în lemn sau piatră! Este un om credincios și acest lucru se vede în lucrările sale.
Iubește cu ardoare Gorjul și meleagurile natale, iar când a fost nevoit să lucreze în străinătate a suferit. Se simțea stingher, cu sufletul chinuit de dorul de acasă, de curtea casei și de lemnul în care sculpta zilnic. Dragoș Căpriță duce o viață simplă, muncește zilnic în curtea casei bunicii sale din Tismana și spune că nu ar rezista fără să dea forme lemnului. Sculptează de mic, însă a făcut din asta o meserie în urmă cu șapte ani. Are 38 de ani, crede în Dumnezeu, căci așa a fost educat, merge la biserică și îl simte pe Dumnezeu aproape de fiecare dată când ia dalta în mână! Meșterul își amintește că prima dată a sculptat în copilărie, căci a făcut școala la Pocruia și apoi profesionala de tâmplărie la Peștișani. A lucrat o vreme și în Italia, la o fabrică de restaurare a mobilei antice, dar nu a rezistat: „Dorul de Tismana, de casă, de țară m-a făcut să revin acasă. Am lucrat și în construcții, dar acum șapte ani am văzut o icoană și m-am gândit că ar fi o provocare să o fac și eu. Mi-a ieșit și de atunci am început să sculptez și acum lucrez la comandă. Clienții vin cu fotografii, îmi spun și îmi arată ce vor. Am făcut icoane, panoplii, sculptură pentru case, de la stâlpi la alte obiecte. Foarte mulți clienți vin cu modele care nu sunt din zona Gorjului și le explic că ar fi mai bine să facem ceva care să respecte tradiția locală. Unii apreciază sfatul meu. Am mai lucrat mese, scaune, bănci, cruci, depinde ce vrea omul”, a spus sculptorul Dragoș Căpriță.
Lucrează manual
Tot ce face pentru ca lemnul să capete forma dorită este lucrat manual, iar munca pe care o desfășoară este laborioasă. Chiar dacă nu este ușor, iar cu banii se descurcă mai greu, Dragoș Căpriță a simțit mereu o dorință lăuntrică, care l-a împins mai departe și a încercat tot timpul să facă lucruri noi, care sunt apreciate de clienții săi. „Atunci când lucrez, mă pierd în lumea mea, nu mai aud și nu mai știu altceva în afară de modelul pe care mâna îl sculptează în lemn. Este libertate totală! Sufletul și mintea se aliniază și se unesc în lucrarea care îmi va ieși din mâini! Basoreliefurile sunt cele mai grele, dar le fac. Sunt o provocare. Când simt că mă blochez și n-am idei, plec și mă plimb în pădure. Și așa îmi vin ideile. Pun mare preț pe modele tradiționale gorjenești. Avem atâtea și sunt atât de frumoase! Mama a fost talentată la desen, poate de la dânsa moștenesc, bunicul a fost meșter fierar, de la el am învățat să nu renunț, să fac ceea ce îmi place, oricât de greu ar fi. Tradițiile noastre nu ar trebui să se piardă, nici meseriile și meșteșugurile din strămoși, nici cultura noastră. (…) Îmi place foarte mult să lucrez linguri cu povești - cea cu cocoș înseamnă putere! Sunt multe modele și diverse ca semnificație. Sau mai lucrez blidare, rafturi cu modele”, a afirmat meșterul Dragoș Căpriță din Tismana.