Evenimente culturale în Arhiepiscopia Craiovei

Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea marelui artist Constantin Brâncuşi. Cu acest prilej, părintele sculpturii moderne este comemorat în judeţul Gorj prin mai multe activităţi şi evenimente culturale de înaltă ţinută şi interes public.

Ziua de 19 februarie face începutul unui frumos periplu cultural în anul 2016, instituțiile culturale sărbătorind „Anul comemorativ Constantin Brâncuşi”. Un motiv în plus pentru credincioşii gorjeni, iubitori ai operei sale, să aducă prinos de recunoştinţă şi preţuire marelui meşter. Tonul activităţilor culturale a fost dat de ieri la Craiova, acolo unde, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Irineu, au avut loc, la Centrul de Restaurare, Conservare şi Vizualizare al Facultăţii de Teologie, lucrările Simpozionului Internaţional „Constantin Brâncuşi – artistul tuturor culturilor”.

Activităţi în cinstea lui Brâncuşi, la Târgu Jiu

Sub acelaşi blazon, astăzi, de la primele ore ale dimineţii, municipiul Târgu Jiu va îmbrăca haină de sărbătoare spre găzduirea mai multor momente deosebite, închinate marelui Brâncuşi, ce urmează să se desfăşoare, sub tutela autorităţilor locale, alături de Universitatea „Constantin Brâncuși”. La loc de seamă se găsesc „Colocviile Brâncuși”, organizate în amfiteatrul de la Debarcader din Târgu Jiu. Din program mai fac parte: ședința solemnă „Anul Brâncuși”, la Consiliul Județean Gorj și Consiliul Municipal Târgu Jiu, expoziția de sculptură a artistului plastic Maxim Dumitraș, la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Gala „Brâncuși”, la Teatrul „Elvira Godeanu”, și spectacolul „Brâncuși și bucuria muzicii” cu Gheorghe Zamfir, Dumitru Fărcaș și ansamblul „Doina Gorjului“.

Portretul marelui sculptor în istorie

Constantin Brâncuşi a venit pe lume la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae-Radu şi a Mariei Brâncuşi. Ascendenţa sa se desprinde din neamul Bejuiconilor, oameni mărunţi de statură, mai toţi cioplitori sau dulgheri cu barda în lemn. Străbunicul său a ridicat în sat o biserică, cioplind-o de asemenea cu barda. În familia sculptorului veniseră pe lume zece odrasle, Constantin fiind al cincilea la număr. Tatăl său a murit pe când avea doar nouă ani, cu toţii rămânând în grija mamei. Copilăria i-a fost astfel plină de greutăţi şi lipsuri, fiind nevoit să poarte de mic povara muncii la câmp, a grijii animalelor. Adesea îi plăcea să culeagă pietre din râu, de mărimi şi culori diferite, şi să le care cu săcuiul până acasă. Despre anii copilăriei îşi amintea cu plăcere, numindu-şi satul natal „minunea întâie a vieţii mele”. Cu toate acestea, s-a simţit foarte legat şi de Craiova, locul unde „s-a născut pentru a doua oară”.

Din măiestria sa artistică au răsărit opere nemuritoare, unicat pentru istoria sculturii moderne. Una dintre operele lucrate acum este „Sărutul“ („La Baiser“). Printre lucrările de mare valoare ale artistului mai amintim: „Muza adormită“ (1909), „Pasărea măiastră“ (1910), „Prometeu“ (1911). Lucrează mai apoi la o nouă operă, „unul dintre cele mai celebre şi cuprinzătoare portrete ale secolului XX“, aşa cum spunea A. H. Barr, „Mademoiselle Pogany“, lucrare ce a avut-o drept muză pe celebra pictoriţă Margit Pogany. „Poetul formelor cioplite“ construieşte o vastă operă cu un complex caracter tematic.