Două vetre de tradiţie monahală din Mitropolia Olteniei îşi vor serba hramul sâmbătă, 29 august, de praznicul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”. Mănăstirile Cămărăşasca din judeţul Gorj şi Topolniţa din judeţul Mehedinţi se pregătesc pentru pelerinii care vor înălţa rugăciuni către Înaintemergătorul Mântuitorului Hristos.
Ca în fiecare an, credincioşii gorjeni sunt aşteptaţi în număr mare la hramul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” - Cămărăşasca din judeţul Gorj. Aşezat în vecinătatea oraşului Târgu Cărbuneşti, cinstitul aşezământ împlineşte o frumoasă tradiţie, marcând ultima mare sărbătoare a verii. Sfintele slujbe vor începe de vineri-seară, când se vor săvârşi Vecernia cu Litie şi Privegherea. În cea de a doua zi, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie va fi oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un ales sobor de 6 preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană vor fi date, ca în fiecare an, de Grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova.
Mănăstirea Cămărăşasca, scurt istoric
Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” - Cămărăşasca a fost zidită la anul 1780 de către polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ipsilanti. Masivitatea construcţiei (zidurile având grosimea de 1 metru), cămăruţele din turla de lângă clopotniţă, din care una pentru locuit (cu cuptor şi vatră de gătit), crenelurile pentru tragere şi scara din zidul nordic al pronaosului fac din biserica mănăstirii o mică fortăreaţă. Pe lângă praznicul „Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul“, biserica mai poartă şi hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Este construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, iar pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. Are o singură turlă, aşezată deasupra pronaosului, acest aspect fiind o caracteristică a sfârşitului de secol XVII în arhitectura eclesială românească. În decursul timpului a fost înzestrată cu cărţi şi obiecte de cult de valoare patrimonială, care, din păcate, au dispărut ulterior.
În urmă cu trei ani, în curtea mănăstirii a fost strămutată o bisericuţă din lemn, din satul gorjean. În prezent, cinstitul aşezământ funcţionează cu statutul de mănăstire de maici şi este coordonat de stareţa Cristofora Drăghici.
Mănăstirea Topolniţa la ceas de praznic
Alături de Mănăstirea Cămărăşasca, vatra monahală de călugări de la Topolniţa, judeţul Mehedinţi, îşi serbează cel de-al doilea hram. Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie va fi săvârşită de Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei.
Mănăstirea Topolniţa este un aşezământ de călugări, cu viaţă de obşte, sub stăreţia arhimandritului Pavel Nicolăescu. Se află pe teritoriul comunei Izvoru Bârzii din judeţul Mehedinţi. După tradiţie, prima biserică a fost zidită aici de Sfântul Nicodim, în secolul al XIV-lea. Biserica actuală, în formă de cruce, a fost ridicată în anul 1646, de Lupu Buliga - „ver căpitan de plai”. A fost pictată în anul 1673, în frescă, stil bizantin, de zugravii Grigore „Grecul” şi Dima „Romanul”. Remarcabilă este tema „Judecata de Apoi”, pictată pe faţada exterioară vestică, la fel ca la mănăstirile din Moldova. După secularizare (1863), schitul a fost părăsit şi reînfiinţat în 1930. În anul 1932, Comisia Monumentelor Istorice a făcut reparaţii parţiale şi s-au reconstruit trei chilii. Mai târziu, s-au executat reparaţii şi restaurări, prin grija vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu, al Olteniei. La data de 21 mai 1993 s-a sfinţit biserica de lemn a mănăstirii, ce poartă hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”.
