Liturghie arhierească la Mănăstirea Polovragi

În cea de-a treia duminică din Postul Sfintelor Paşti, închinată Sfintei Cruci, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Polovragi, judeţul Gorj. La final, IPS Părinte Irineu a împărtăşit credincioşilor prezenţi la rugăciune cuvânt de binecuvântare şi întărire duhovnicească.

Aşezată într-un peisaj pitoresc, în apropierea Cheilor Olteţului şi a peşterii Polovragi, Mănăstirea Polovragi din nord-estul judeţului Gorj a primit în cea de a treia duminică din Postul Mare (11 martie) vizita Întâistătătorului Bisericii din Oltenia, care a săvârşit aici Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Răspunsurile la strană au fost date de către Grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova. În cadrul slujbei euharistice a fost hirotonit diacon teologul Laurenţiu Durleci, pe seama Parohiei Trocheşti, Protoieria Băileşti, judeţul Gorj.

„Pomul vieţii din Rai preînchipuie jertfa pe lemnul Crucii a Mântuitorului”

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Olteniei a subliniat semnificaţia cinstirii Sfintei şi Dumnezeieştii Cruci în duminica ce marchează jumătatea urcuşului duhovnicesc spre marea bucurie a Învierii Domnului. „Duminica aceasta, închinată Sfintei Cruci, a fost aşezată de Biserica noastră la mijlocul Postului Mare pentru a cuprinde toată sârguinţa şi osteneala noastră, de la începutul şi până la sfârşitul urcuşului duhovnicesc pe care îl parcurgem spre Învierea Mântuitorului Iisus Hristos. Să remarcăm faptul că lemnul Sfintei Cruci, prin care ne-a venit mântuirea, are legătură cu pomul vieţii care era aşezat în mijlocul Raiului. Un pom din care Adam, prin neascultare, nu a vrut să mănânce, preferând, la îndemnul diavolului, să mânânce din pomul cunoştinţei binelui şi răului, amestecând astfel două lucruri care nu pot coexista împreună. Prin urmare, pomul vieţii din Rai preînchipuie jertfa pe lemnul Crucii a Mântuitorului Hristos. Răstignirea Sa pe cruce a avut loc în afara cetăţii, în mijlocul mulţimilor, pentru ca toată lumea să fie părtaşă acestei jertfe. Astfel, ca răspuns la patimile şi răstignirea Mântuitorului suntem chemaţi să încredinţăm toată viaţa noastră lui Dumnezeu, să ne curăţim sufletele şi trupurile urmând îndemnul pe care ni-l face Mântuitorul în Evanghelia de astăzi: «Oricine voieşte să vină după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie» (Matei 8, 34)... De asemenea, Sfânta Cruce înseamnă şi biruinţă asupra celui rău. Dacă Adam a ales să mănânce din pomul oprit, noi suntem chemaţi să ne bucurăm de rodul Crucii, care este nemurirea şi viaţa veşnică. Astfel, ori de câte ori ne împărtăşim cu Trupul şi Sângele Domnului primim arvuna Împărăţiei cerurilor”, a încheiat IPS Părinte Irineu.

Mănăstirea Polovragi, file de istorie

Sfântul aşezământ monahal de la Polovragi are hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi este situat la nord-est de Târgu Jiu, în apropierea Cheilor Olteţului ce despart Munții Parângului și Munții Căpățânii, în apropiere aflându-se și peștera Polovragi. Ultimele cercetări istorice i-au stabilit vechimea în jurul anului 1505, ctitori fiind Radu Comisul şi Pătru Spătaru, fiii marelui boier Danciu Zamona, menţionaţi într-un hrisov emis la 18 ianuarie 1480, de voievodul Basarab cel Tânăr. Închinată apoi Sfântului Mormânt, mănăstirea a fost răscumpărată de domnitorul Constantin Brâncoveanu, care a înălţat turla bisericii şi i-a adăugat un pridvor în stil brâncovenesc, a zugrăvit interiorul, a refăcut chiliile, clopotniţa, precum şi zidurile exterioare. Până în secolul XX, obştea de la Polovragi a fost formată din călugări. Odată cu instalarea regimului comunist, în urma emiterii decretului care urmărea desfiinţarea tuturor mănăstirilor, călugării de aici au fost evacuaţi şi mănăstirea închisă cultului. Sfântul locaş monahal şi-a reluat activitatea, ca obşte de maici, la începutul anilor 1950, în timpul Mitropolitului Firmilian al Olteniei. Ultima restaurare a sfântului locaş a fost încheiată la 15 august 2012, când a fost săvârşită slujba de resfinţire de către IPS Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei.