Liturghii arhiereşti în Arhiepiscopia Craiovei

Două aşezăminte monahale de referinţă din Arhiepiscopia Craiovei au primit, la finele săptămânii trecute, vizita Înaltpreasfinţitului Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Este vorba de Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul”-Cămărăşeasca din Târgu Cărbuneşti, judeţul Gorj, şi de Mănăstirea „Sfântul Ierarh Calinic” din localitatea Popânzăleşti, judeţul Dolj, care şi-au serbat hramul.

Câteva sute de credincioşi au participat sâmbătă, 29 august, de praznicul Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, la sărbătoarea hramului Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul”-Cămărăşeasca din judeţul Gorj. Continuând o tradiţie a ultimilor ani, în mijlocul obştii monahale şi al credincioşilor a poposit IPS Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care a săvârşit Sfânta Liturghie arhierească în Altarul de vară al mănăstirii. Răspunsurile la strană au fost date de grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Craiova. În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Mitropolitul Olteniei le-a vorbit credincioşilor despre viaţa curată şi plină de har a celui cunoscut ca Înaintemergător al Domnului nostru Iisus Hristos. IPS Părinte a precizat că cel mai mare dintre prorocii Vechiului Testament, Sfântul Ioan Botezătorul, a rămas în Biserica noastră ca exemplu de credinţă, viaţă curată şi jertfelnicie.
Momentele liturgice ale zilei s-au încheiat cu săvârşirea slujbei Parastasului pentru ctitorii, ostenitorii şi binefăcătorii aşezământului monahal care au plecat la cele veşnice.

„Cât de important este să mulțumim lui Dumnezeu pentru toate”

În cea de-a treia duminică de după Rusalii, obştea Mănăstirii Popânzăleşti din judeţul Dolj a primit vizita IPS Părinte Irineu, care a oficiat aici Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie. În cuvântul de învăţătură, Mitropolitul Olteniei a vorbit celor adunaţi la rugăciune despre înţelesurile duhovniceşti desprinse din pericopa evanghelică duminicală. „Am ascultat la Sfânta Liturghie o parabolă, o învățătură a Mântuitorului Iisus Hristos care priveşte direct viața noastră şi, în acelaşi timp, istoria lumii până când Tatăl Cel Ceresc Îl trimite iarăşi pe Fiul Său ca să judece viii şi morții. Învățătura de astăzi, pe care Domnul Hristos a dat-o Sfinților Apostoli şi celor care Îl însoțeau, are în vedere creația lumii, stăpânirea pe care ne-a dat-o Dumnezeu asupra lucrurilor pământeşti şi apoi roada pe care trebuie să o dăm la rândul nostru Stăpânului pentru toate aceste bunătăți ce ne-au fost dăruite cu atâta generozitate. Evanghelia de astăzi ne arată cât de important este să mulțumim lui Dumnezeu şi să Îi aducem răsplată pentru toate câte ne-a dat, pentru sufletul nostru. Cât de important este să ne îngrijim totdeauna de suflet, să ne ferim de tot ceea ce este lucru deşert şi lipsit de Dumnezeu, să îi învățăm şi pe alții să urmeze această cărare a Împărăției cerurilor, pentru că este foarte important ca împreună să mărturisim pe Dumnezeu Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Treimea Sfântă Cea de o Ființă şi nedespărțită, amin!”, a încheiat Mitropolitul Olteniei.

Două vetre monahale de tradiţie în Arhiepiscopia Craiovei

Mănăstirea Popânzăleşti este menţionată în documentele vremii începând cu anul 1678, când a fost închinată ca metoc al Episcopiei de Râmnic de către logofătul Hamza, ctitorul ei de drept. În 1799, mănăstirea este reclădită prin râvna arhimandritului Metodie, iar în perioada de păstorire a episcopilor râmniceni Chesarie şi Filaret, ea devine un adevărat centru de desfacere pentru cărţile tipărite la Vâlcea. În timpul domniei lui Barbu Ştirbei (1849-1853; 1854-1856), la biserica mănăstirii au loc numeroase lucrări de restaurare şi reconsolidare, aceasta fiind serios avariată în urma cutremurului din 1838. De asemenea, odată cu venirea Sfântului Ierarh Calinic, aceste lucrări se intensifică, iar biserica este împodobită cu numeroase obiecte de cult care se mai păstrează şi astăzi. În anul 1870 devine biserică de mir, călugării ei plecând la alte mănăstiri.
În anul 1992, Mitropolitul Olteniei la acea vreme, Nestor Vornicescu, redeschide această mănăstire cu statut de călugări, şi la resfinţire îi dă hramul `Sfânta Cuvioasă Parascheva~. Inițial, ea avea hramul `Sfântul Nicolae~. După canonizarea Sfântului Calinic, primeşte şi hramul „Sfântul Calinic”, a precizat maica Steliana, stareța sfintei mănăstiri. În biserică mai există încă vechile icoane şi obiecte de cult aduse din perioada Sfântului Calinic, acestea fiind cinstite în chip deosebit de obştea mănăstirii şi de credincioşii care-i trec pragul.
Mănăstirea Cămărăşeasca este aşezată pe malul drept al râului Gilort, la circa un kilometru şi jumătate de oraşul Târgu Cărbuneşti. După cum este specificat în pisania din pridvorul bisericii, sfântul aşezământ monahal a fost ridicat în anul 1780 de către polcovnicul Mihail Colţescu, în timpul voievodului Alexandru Ispilanti. Biserica este construită în formă de corabie, din zid masiv de cărămidă, având pronaosul despărţit de naos, pridvorul fiind aşezat pe stâlpi ornamentaţi din piatră, în stil brâncovenesc, cu arcade în formă de semicerc. De-a lungul anilor a fost renovat de mai multe ori, dar pictura, în stil neobizantin, a fost păstrată în forma sa originală. În anul 2011, în curtea mănăstirii a fost strămutată din satul Pojogeni, comuna Copăcioasa, o biserică de lemn de o rară frumuseţe, monument istoric de la anul 1730. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost închisă cultului, fiind reactivată după anul 1989, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu. În prezent, aici vieţuieşte o obşte de maici condusă de stareţa Cristofora Drăghici.