Liturghii arhiereşti la Frăsinei, Turnu şi Lainici

Intrarea Maicii Domnului în Biserică a fost prăznuită în chip deosebit în mai multe mănăstiri din Mitropolia Olteniei. Sute de dreptmăritori creştini s-au adunat în rugăciune la cinstitele aşezăminte monahale de la Frăsinei, Turnu şi Lainici, aducând mulţumire Născătoarei de Dumnezeu pentru toate cele de trebuinţă ale vieţii.

Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, a săvârşit Sfânta Liturghie în mijlocul obştii monahale de la Frăsinei, ctitorie a Sfântului Ierarh Calinic, ce şi-a serbat cu acest prilej ocrotitoarea. De asemenea, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a slujit la hramul Mănăstirii Turnu, județul Vâlcea. Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a liturghisit la Altarul bisericii celei mari de la Mănăstirea Lainici. Preasfinţitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, a slujit la Catedrala Episcopală „Înălţarea Domnului” din Slatina, iar Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a slujit la Mănăstirea Govora, judeţul Vâlcea.

Slujbă arhierească în „Athosul românesc”

Închinată Maicii Domnului de Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica, Mănăstirea Frăsinei a dobândit Timp renumele de „Athos românesc”. Fiecare praznic închinat Preasfintei Născătoare adună aici sute de pelerini de parte bărbătească, dornici să împărtăşească, alături de fraţii şi părinţii din obşte, câteva clipe de linişe duhovnicească. Şi de această dată, praznicul Intrării în biserică a Maicii Domnului a fost întâmpinat în rugăciune. Astfel, începând de duminică- seară, părinţii au săvârşit în biserica mănăstirii rânduiala Vecerniei, Litia şi Privegherea. A doua zi, Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de IPS Părinte Irineu. La finele slujbei, Mitropolitul Olteniei a vorbit celor prezenţi despre semnificaţiile teologice desprinse din praznicul Intrării Maicii Domnului în biserică.

Situată în comuna Muereasca, la 25 km de Râmnicu Vâlcea, Mănăstirea Frăsinei are în componenţă două biserici. Biserica sfântului aşezământ poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului~ şi a fost ctitorită de Sfântul Calinic pe vremea arhieriei sale la Râmnic, între anii 1860 şi 1863. Biserica schitului vechi poartă hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul~ şi a fost construită de călugării bulgari Ilarion şi Ştefan, în anul 1710. Fiind iniţial realizat din lemn, sfântul locaş a fost reconstruit din zid în anii 1762-1763. Sfântul Calinic a statornicit ca rânduiala vieţii monahale de aici să fie aidoma celei athonite, pe care a cunoscut-o în mod direct în timpul vieţuirii sale ca monah la Cernica. Aici, la Frăsinei, nu se mănâncă nici un fel de carne, decât peşte, iar accesul părţii femeieşti este interzis prin jurământ.

IPS Varsanufie la hramul Mănăstirii Turnu

În aceeaşi zi, IPS Părinte Varsanufie a săvârșit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Turnu, cu prilejul sărbătoririi hramului ctitoriei din veacul al XVII-lea a Mitropolitului Varlaam. Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în biserică” a fost ridicată pe locul vechii bisericuțe din lemn ctitorite de Sfântul Misail, primul „nacealnic” al sihăstriei organizate în jurul chiliei Sfântului Cuvios Daniil.
În cuvântul de învățătură împărtășit obștii mănăstirii și pelerinilor prezenți la sărbătoarea mănăstirii, Părintele Arhiepiscop a subliniat faptul că „sărbătoarea Intrarea Maicii Domnului în biserică amintește de aducerea Sfintei Fecioare Maria de către părinții ei, Ioachim și Ana, la Templul din Ierusalim. Templul din Ierusalim, reconstruit după robia babilonică de către Irod cel Mare, era locul unde măcar o dată în an cei care făceau parte din poporul ales aveau obligația să meargă și să se închine. În acest Templu existau două locuri: «Sfânta Sfintelor» - unde nu intra decât arhiereul o singură dată în an când aducea jertfe pentru popor - și «Sfânta». Maica Domnului a intrat în «Sfânta Sfintelor» la vârsta de trei ani, fiind adusă de părinții ei la Templu și închinată, după făgăduința Sfinților Ioachim și Ana făcută în Pustiul Hozevei, când au promis că pruncul care li se va naște va fi închinat lui Dumnezeu”, a spus IPS Părinte.

Sărbătoarea Maicii Domnului în Mănăstirea Lainici

Şi la Mănăstirea Lainici a fost prilej de sărbătoare duhovnicească în ziua prăznuirii Intrării Maicii Domnului în biserică. PS Părinte Nicodim a început programul liturgic de duminică-seară, slujind după rânduială Vecernia, Litia şi Privegherea. A doua zi, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, ierarhul mehedinţenilor a săvârşit Slujba Euharistică în biserica cea mare a mănăstirii. Răspunsurile la strană au fost date alternativ de membrii grupurilor psaltice „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”, al Catedralei Mitropolitane din Craiova, şi „Kinonia”, al Catedralei Episcopiale din Turnu Severin.

Mănăstirea Lainici este aşezată pe Defileul Jiului, la 30 km de Târgu Jiu şi 25 km de Petroşani. Tradiţia istorică atestă vechimea cinstitului aşezământ la începutul secolului al XIV-lea, legând-o de numele Sfântului Nicodim de la Tismana. În documentele vremii începe să-şi contureze prezenţa din secolele XVII-XVIII, fiind menţionată de schimnicul Atanasie de la Tismana. Din alte surse aflăm că însuşi Tudor Vladimirescu a poposit o vreme aici, ascunzându-se de turci. Se spune în acest sens că s-ar fi îmbrăcat în haine călugăreşti, iar turcii, negăsindu-l, l-ar fi decapitat pe călugărul Maxim şi ar fi risipit obştea. Între ctitorii bisericuţei celei vechi se numără boieroaica Stanca Mălderescu, dimpreună cu cei din casa ei. Aşa cum s-a întâmplat şi cu alţi ctitori de după dânsa, Stanca ar fi îmbrăcat haina monahală înainte de moarte. Portretul votiv al acesteia se găseşte în pridvorul bisericuţei celei vechi.

La Mănăstirea Câlcea, de lângă municipiul Craiova, Sfânta Liturghie a fost oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu pr. Grigore Vulcănescu, consilier cultural în cadrul Arhiepiscopiei Craiovei, delagat al IPS Părinte Mitropolit Irineu la evenimentul liturgic.